Din Mila Lui Dumnezeu, si anul acesta am fost chemat sa aduc putinul meu aport artistic la cinstirea celor care in decursul veacurilor, si-au jertfit viata pentru Idealuirile Sfinte de Libertate, Unire si Demnitate ale Neamului nostru. Si ca bucuria sa fie dubla, anul acesta am participat la doua astfel de manifestari, in zile diferite... iar la prima dintre ele am participat impreuna cu prietenii mei Afrodita Androne si Jean Lemne... asta ca bucuria sa se tripleze :)
Aceasta prima desfasurare de energii organizatorice, artistice si cinstitoare a avut loc in ziua de Marti 11 iunie la Cercul Militar National din Bucuresti, unde si-au dat mana Asociatia Nationala Cultul Eroilor "Regina Maria", Asociatia Nationala a Pensionarilor din Romania si Asociatia Crestina "Sfantul Arhanghel Mihail" in realizarea unui moment solemn dedicat Eroilor nostri.
Chemati fiind si noi sa rostim versuri dedicate inaintasilor datorita jerftfei carora avem prilejul bucuriei unor astfel de sarbatori, ne sfatuiam intre noi ce program sa alcatuim si cum sa-l prezentam cat mai potrivit momentului. Dupa o scurta consultare am ajuns la concluzia ca Afro sa mangaie ca de obicei auzul cu timbrul ei special, eu sa ma straduiesc sa desenez sonor scene din istoria poporului nostru, iar Jenel sa trezeasca inimile asistentei cu glasul lui de tunet venit parca din strafundurile istoriei :)... Cum am ajuns primul in zona centrala a capitalei si am vazut un grup destul de marisor de uniforme militare cu nunate coloristice ce prezentau tipul de arma avut in dotare, si din cate imi aminteam din timpul satisfacerii stagiului militar la o unitate din Bucuresti care de fapt era liceu de fanfara:), aveam de-a face aici si cu aviatia, si cu artileria... Si-or fi mai fost si alte arme, dar rog sa mi se ierte ignoranta , dat fiind ca dupa sase luni de instructie nu am reusit sa ies decat un smplu instructor cultural :) Oricum, cand am vazut ce asistenta numeroasa vom avea, chiar si la orele 11 dimineata , i-am sunat plin de emotie pe Afro si pe Jenel, si cu respiratia intretaiata de emotie, le-am trasmis de la fata locului :) "Afro, sunt ofiteri de diferite varste, asa ca sigur vorbele tale vor gasi ecou in sufletele lor... Jenele, sunt si uniforme feminine:)), asa ca ai la cine racni armonios cu rasufletul tau de crivat nemilos" :)
... Si cand am intrat in sala de spectacol, strajuita in liniste sonora de arma si trompeta inseparabile in cursul istoriei nostre zbuciumate...
...era cu adevarat un freamat interior si ordonat de suflete, vibrand de dragoste pentru pamantului unei Tari primita mostenire de sange de la stramosi...
... Intrati deja in atmosfera, scurta prezentare a programului facuta de una din gazdele noastre...
... ne-a adus mai aproape de momentul intonarii Imnului National...
... Prezenta Parintelui reprezentant al Patriarhiei Romane a intarit convingerea ca, Dumnezeu in Marea Lui Mila, s-a indurat de acest neam incercat, si nu l-a parasit din momentul formarii lui ca popor crestin ortodx si pana in zilele noastre...
... Glasul ingeresc al elevilor de seminar a sfintit mediul sonor al sarbatorii ...
... iar coloritul costumelor si jocul popular al ingerasilor cu trup au adus amuzament revigorant peste sobrietatea evenimentului :)...
... greu este sa urmezi dupa un astfel de moment, dar a trebuit sa ne luam inima in dinti si sa incercam :)... iar Afro a facut-o frumos aducand aripa spirituala in atentia auditoriului...
... iar eu, ravasit "artsitic" la nivel de tunsoare ca un "grigore vieru" rasarit pe meleaguri prahovene:), am banguit stangaci un fragment din lupta romanilor cu imperiul otoman, si un plans al poporului nostru pentru un mare voievod si intregitor de Tara...
... si cum poezia este aproape permanent insotita de muzica de calitate, ne-au vizitat si pe noi Ciprian Porumbescu si George Enescu cu baladele si rapsodiile lor romanesti in interpretarea a doi virtuosi muzicieni ...
... iar spectacolul nu se putea incheia decat cu nemuritoarea muzica de fanfara ce a insotit mereu momentele de bucurie ale memoriei noatre romanesti...
... Acesta a fost evenimentul de cu doua zile inainte de Ziua Inaltarii Domnului... Iar ca un semn de permanentizare al spiritului de sacrificiu in vremurile postmoderne:), imediat dupa spectacol, intr-o locatie apropiata, si de curand inaugurata:), m-am razboit cu doua recipiente incarcate pana la refuz asemeni redutelor ocupate de inamici :), cu un fluid rece ca negurile istorie:), negru ca inimile vrajmasilor:) si banal ca orice lichid servit la draft :))) ... Batalie ce mi-a indus pana seara tarziu starea de cazut la datorie:))) ... Iar ca sentimentul sa se generalizeze am fost insotit si de cei doi camarazi de co-recitare :)... Si totul s-a petrecut sub obladuirea scutului de foc al asociatiei cu nume de Voievod ceresc, prin presedintele ei, cel care ne-a facut invitatia - rectific : ne-a dat indemnul la lupta:), pe care noi l-am urmat neabatut :))))
...
... Dar a fost o manifestare de cistire a Eroilor nostri si chiar in Ziua de Inaltare a Domnului...
... De data aceasta singur, fara colegii mei , la propunerea directorului scolii din comuna Dridu, Judetul Ialomita, si cu aprobarea oficialitatilor localitatii, in Marea Zi de Joi 13 iunie, Ziua Inaltarii Domnului, dupa Slujba Sfintei Liturghii, am participat la momentul comemorativ dedicat Eroilor Neamului nostru.
In pacea patriarhala a Marelui Praznic, gustam atmosfera preocuparilor rurale de Sarbatoare, cu oamenii locului comportandu-se simplu si atent ca si portul lor taranesc de sat din Baraganul nostru Romanesc. Simplitatea se trasmisese si copiilor si nepotilor lor care, in timp ce la monumentul din centrul comunei unde avea sa se desfasoare evenimentul se amplasa intalatia se amplificare a sunetului, depuneau cu grija inocenta fata de cei despre care sper ca inca mai invata la scoala, coroane de flori impletite frumos sub ascultarea fata de invatator sau profesor indrumator...
... Discret ca orice lucru frumos si bun, Parastasul dedicat Eroilor s-a savarsit de doi din preotii slujitori ai comunei, ca un semn nepamantesc adresat locuitorilor ca acolo in mijlocul lor se intampla un lucru tainic si rar...
... Probabil ca, majoritatea celor stransi la fata locului, indiferent ca au plecat din sat sau au ramas sa slujeasca comunitatii in care s-au nascut, au trecut la vremea lor prin aceleasi sali de clasa ale scolii, care de vis -a-vis de monument, arunca printre generatii, priviri pline de respect si dor, pentru cei care, plecati din aceste locuri la vremuri de primejdie pentru Tara, nu s-au mai intors nici o data inapoi la vatra lor, dar a caror jertfa e scrisa cu Fire de Lumina in Cartea Vietii si cu litere de sange in Cartea de Aur a Neamului Romanesc...
... Si multor dintre cei prezenti, domnul din imagine, fost director al scolii pana sa se retraga la pensie, le-a deschis inimile si mintile spre intelegerea trecutului Poporului Roman, in calitatea domniei sale de profesor de istorie... Iar acum ne-a tinut pe scurt o adevarata lectie de patriotism adevarat argumentat stiintific...
... Cand am aflat ca voi participa la aceasta comemorare religios culturala, am inceput sa-mi fac un plan de cum si ce voi spune, ce se intindea pe o durata de timp de vre-o ora si 15 minute, fiind de fapt o parte din, ceea ce cu ajutorul Lui Dumnezeu voi finaliza sper cat mai curad, programul artistic Istoria Poporului Roman. Dar cum planul de acasa nu se potriveste cu cel de la monument:), au aparut sa-si sustina creatiilor lor artistice si micutii elevi ai scolii care s-au straduit din rasputeri sa umple spatiul sonor cu glasurile lor abia rasarite:)...
... asta in timp ce colegii lor ii sustineau mai mult sau mai putin tacuti de pe locurile ocupate intamplator :)...
... prin vacarmul inconjurator creat de motoarele tractoarelor si masinilor de tot felul , se perindau la microfon grupuri grupuri de scolari silitori intr-ale recitarii :)...
... Cu textul mai mult sau mai putin stapanit, dar cu ajutor indispensabil al doamnei invatatoare:), copiii imi schimbau de la un minut la altul strategia de atac atat ca forma dar si ca durata :)...
... de fiecare data mi se spune ca ei sunt ultimii :)) ...
... si pana la urma tot domnul profesor mi-a scurtat perioada de asteptare :))... doar suntem neamuri :)...
... dupa o fulgeratoare analiza a starii de fapt si de oboseala a asistentei, am decis cu ce sa incep:) ...
... si mai ales cu ce si cat de curand sa inchei :))) ...
... totul petrecandu-se sub privirile atente si ingaduitoare ale Domnului Primar al comunei Dridu, insotit de oaspetii sarbatorii...
... Am plecat de acolo, cu multumirea sufleteasca de a lua parte la un lucru inaltator si de cinste al comunitatii oamenilor locului, dar si cu bucuria produsa de comentariile a doi dintre cei care dupa aspectul fizionomic se distingeau clar ca fiind unii dintre cunoscatorii tainelor licorilor inveselitoare:), fie produse in zona fie pe aiurea:), care dupa momentul meu ce nu s-a intins mai mult de 15 minute, mi-au spus cu glasul dogit de luptele indelungate duse cu pe campurile de batalie ametitoare :) "Bai, baiatule, ne-ai facut sa ne simtim mandri ca suntem romani!" :)... si privirea le era lipede:)... Pentru asa vorbe frumoase eu le Multumesc!
...
...Asa s-au desfasurat cele doua zile ale Eroilor nostri la care am avut privilegiul sa particip cu putinul meu artistic, dar care mi-au lasat in memoria sufletului mireasma dainuirii acestui neam prin Mila Lui Dumnezeu si prin cinstirea celor care au murit in lupte si prigoane pentru ca noi nsa existam!
... Pomeneste-i, Doamne, intru Imparatia Slavei Tale Sfinte!
Va Multumesc!
Doamne ajuta! Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu