Alte cateva evenimente cultural marturisitoare ale verii.

Pe langa toate celelalte evenimente cultural artistice la care am fost chemat sa particip si pe care comoditatea, cu care sunt atat de ocupat mai tot timpul:), nu a reusit sa ma opreasca a le aminti aici din cand in cand:), ar mai fi totusi cateva de trecut repede in revista, si asta ca o reverenta adusa organizatorilor ale caror eforturi si pricepere pe mine unul ma depasesc. ... Si cele despre care voi vorbi acum sunt numai o parte din cate s-au adunat intre timp in desaga amintirilor ce asteapta nerabdatoare sa fie desfacuta iar recitalurile filmate, fotografiate sau doar intrate in memoria sufletului sa fie scoase la iveala. Dar toate pe rand si la timpul lor:)

Dupa ce primavara a avut partea ei de inceput a colaborarii mele cu cei despre care voi vorbi aici, prin cateva evenimente "de incalzire":), iar vara a debutat cu adierea unui dor de 123 de ani pentru Eminescu, a venit firesc si continuarea a ceea ce usor si frumos s-a cladit ca relatie umana si artistica impreuna cu Domnul Mihai Spirache al carui suflet mare il suspectez a fi cat teritoriul vechii Dacii,... a carui inima sigur are forma Romaniei Mari,... si a carui vorba poate taia indiferenta si a scoate la iveala constiinta de neam asemenea sabiei Voievodului Ceresc Cel ce i-a dat si numele formei juridice constituita in Asociatie Crestina pe care dansul o prezideaza.



...

In fine... dupa ce mai calatorisem putin "de suflet":) cu unul din recitalurile mele pe unde si anul trecut mai poposisem:), dar celor ce m-au insotit in povestile mele pline de versuri clasice si nu numai li s-a facut dor de promenade ale sufletului si m-au chemat iarasi "la drum", am fost din nou solicitat de nepotul Parintelui Ilie Lacatusu cel venerat de popor ca Sfant facator de minuni, adica de catre Domnul Mihai Spirache, la crearea si prezentarea unui nou eveniment cultural stiintific legat de istoria tarii noastre. Si fiindca vara nu a fost numai atunci cand s-au petrecut acele momente din istoria noastra, ci vara era si acum:), pe mine anuntul m-a gasit bucurandu-ma de frumusetea si de racoarea umbrei padurilor de ses adapostitoare de caldura din aer:)...

... adica intre garle, cum ii spune locului de langa satul bunicilor mei si unde imi place mie sa-mi repet poeziile , monoloagele si ce mai am eu pregatit:), dar unde nici nu ma dau in laturi sa ma arunc si in curentul cand mai navalnic sau cand mai domol al confluentei raurilor Ialomita si Prahova:)

... apa era racoritoare dar evenimentele fusesera incinse... am aflat asta si din descrierea facuta de Domnul Spirache, si din ce mai stiam si eu:) dar si privind afisul evenimentului...

... iar sub afis se puteau citi:
PREVEDERILE TRATATULUI DE LA BERLIN (semnat la 1.07.1878)
România era recunoscută ca un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte state europene şi, în consecinţă, ca stat ce avea o independenţă deplină, putea să înfăptuiească propria sa politică internă şi externă;
României i se recunoştea dreptul asupra Dobrogei (jud. Constanţa şi Tulcea), Deltei Dunării, precum şi asupra Insulei Şerpilor;
Rusia ţaristă, încălcând prevederile acordului din 4.04.1877, încorporează din nou judeţele Cahul, Izmail şi Bolgrad.

DESPRE CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC
(1.07.1913 - 10.08.1913)
“Putem afirma că prestigiul României, devenită acum arbitrul balcanilor, a atins acum apogeul pe scena politică europeană.”
(Titu Maiorescu – Discurs în Parlamentul României)
România se proclama, dejure, “mandatară a civilizaţiei europene, menită să readucă la respect pe slavii veniţi din Orientul Europei”.
(Tache Ionescu)
După semnarea Tratatului de Pace de la Bucureşti (10.08.1913), România este numită “hegemon al balcanilor”, datorită rolului important pe care România urma să îl joace pentru afirmarea identităţii proprii (naţionale) şi la celelalte populaţii cu un substrat geto-dacic din zona Balcanilor şi a sud-estului Europei (aromâni, vlahi, ş.a.)

Pe langa alocutiunile stiintifice sustinute de personalitati avizate si amintite mai sus, din afis se putea intelege ca vor fi prezentate si cateva momente literar artistice in interpretarea unor actori, carora insa nu li se dadeau numele, si asta din cauza ca se intampla sa fiu uneori numai eu cu Afro (Afrodita Androne), ... sau cu Doamna Eliza Bercu :), ... sau cu amandoua:),... ori cu Cristi si Garbriela Iacob:),... chiar cu toti de-odata:),... sau doar eu singur:)... asa ca pentru orice eventualitate am fost trecuti la "si altii":)) In cazul de fata imi amintesc ca am fost cu Doamna Eliza:)... parca:)

Strabatand luna lui cuptor, odata cu cresterea firesca a temperaturilor, s-a aprins parca mai mult si focul sufletului poporului roman ce nu-si uita inaintasii ale caror jertfe stau la temelia dainuirii acestui neam. Iar lucrurile au decurs, zic eu, intr-un firesc cu care incepeam sa ma obisnuiesc dar, care pe axa orizontala tinde oarecum sa devina din ce in ce mai discret.

DESPRE RETRAGEREA ARMATEI ROMÂNE “Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii cari s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contrabandişti. (…) Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşată de meningită morală.” (Din jurnalul personal al lui Octavian Goga – noiembrie 1916) 
 DESPRE REÎNVIEREA MILITARĂ “Vouă, fiilor de ţărani care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun eu, regele vostru, că, pe lângă răsplata cea mare a izbândei, care va asigura fiecăruia recunoştinţa neamului vostru întreg, aţi câştigat totdeodată dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat.” (Din discursul Regelul Ferdinand: Răcăciuni – 23 martie 1917) 
 DESPRE VICTORIA DE LA MĂRĂŞTI Victoria de la Mărăşti a însemnat o cotitură importantă în istoria oficială a războiului, deoarece “pentru întâia oară, după 11 luni de la intrarea României în război, ei (n.n. soldaţii români) au văzut că inamicul atacat fuge din faţa lor, că el le cedează terenul, că-i iau prizonieri, că-i capturează material (arme, mitraliere, tunuri).” N.B. Atunci au fost eliberate 30 de sate (aprox. 500 Kmp),au fost luaţi 3200 prizonieri de război, au fost capturate 40 de tunuri şi 52 de mortiere de tranşee şi mitraliere.

...ce am spus la aceasta intalnire nu mai tin minte... oricum exista imagini filmate si fotografii care vor aparea - daca nu au si aparut deja - cu siguranta pe undeva:)
A, cred ca aici am fost cu Afro:)

 ...

 Ee, dar zilele treceau, si se apropia un eveniment foarte special, despre care fusesem anuntati si la care  fusesem programati:) cu mult inainte... 21 iulie, Ziua de pomenirea a Parinte Ilie Lacatusu, Sfantul necanonizat inca si bunicul dupa mama al Domnului Mihai Spirache, presedintele Fundatiei Crestine "Parintele Ilie Lacatusu".

DESPRE SFINȚII ÎNCHISORILOR ȘI AI LAGĂRELOR „Cred că vremea canonizării lor a sosit...” ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului 
 „...Ei s-au jertfit pentru noi...Ei sunt sfinți, prin sacrificiul lor.” ÎPS Justinian Chira, Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului 
 „...Ci pe sfinți îi face Dumnezeu și poporul...” PS Sebastian Pașcanu, Episcop al Slatinei și Romanaților
 „Or să se bată cu noi și morți. Iar noi o să fim alături de voi, ca să ne apărați. Și morți vom izbândi!” Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa 
 „Să le spuneți tuturor că nu am cedat. Să ne vedem cu bine dincolo!” George Manu, savant, + la Aiud – 1961 
 „Să nu ne răzbunați!” Mircea Vulcănescu, fost ministru de finanțe, + la Aiud - 1952 
 DESPRE PĂRINTELE ILIE LĂCĂTUȘU „...în credincioșia lui, iată, s-a împărtășit cu acest dar mare, să guste din Taina Învierii , deci a nestricăciunii și a vieții de veci.” Pr. Constantin Galeriu „Toate semnele pledează pentru sfințenia Părintelui Ilie, venerarea populară și pietatea pe care moaștele lui le trezesc în popor lucrează continuarea predicării sfinte pe care el a făcut-o, și în viață fiind...” Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa 
„Părintele Ilie trebuie să fie cinstit ca un sfânt, pentru că este un argument puternic împotriva materialismului și a rătăcirii idolatre...” Arh. Justin Pârvu

Bine-nteles ca am spus poezii din inchisorile comuniste, iar de data aceasta am fost prezenti toti:)adica Afro, Gabriela si Cristi Iacob, Florin Caragiu, multe alte persoane carora nu le-am retinut numele si, printre ei toti mi-am facut loc si eu:).
Cand am ajuns la Aula Magna a Facultatii de Drept unde s-a tinut aceasta conferinta maraton, sau cum s-o numesc?, fiind in oarecare intarziere, m-am strecurat pana sus la balcon ... si am prins din zbor firul discursului Domnului Spirache care povestea auditoriului fapte, discutii, ganduri si ... minuni ... ale Parintelui Ilie Lacatusu.

Toate acestea intamplandu-se sambata, a doua zi, Duminica dupa Sfanta Liturghie am pornit iarasi spre Bucuresti, unde la cimitirul Giulesti un sobor impresionant de preoti intre care foarte multi ieromonahi veniti de la Sfanta Manastire Petru Voda au oficita slujba de pomenire a Parintelui Ilie Lacatusu. Poporul binecredincios era si el prezent si, dupa un stat la coada ce a durat vre-o 5 ore jumatate in soarele dogoritor al verii, am avut marea bucurie sa pot intra in cavoul smerit, ingrijit de Domnul Spirache impreuna cu familia dansului si cei apropiati care formeaza familia largita, unde ne astepta pe fiecare in parte sa ne mangaie sufletele dragul nostru Parinte si Sfant Ilie Lacatusu.

Am plecat de-acolo cu gandul la cei veniti din partile binecuvantate ale locasurilor de inchinaciune ale Moldovei, intre care cativa traiesc marea minune de a fi martori in viata ai sfinteniei unui fost coleg de suferinta din inchisorile comuniste.

...

Incarcati de Harul Duhului Sfant izvorat din Fiinta Dumnezeieasca si revarsat asupra noastra prin aceste vase sfinte care si mostele placutilor Lui, ne-am pregatit pentru urmatorul eveniment marturisitor al istoriei tarii noastre organizat tot in centrul Bucurestiului, foarte aproape de locul unde in decembrie 1989 poporul roman a varsat sange pentru libertatea fireasca cu care omul a fost inzestrat de Creator.

DESPRE CAPITULAREA UNGARIEI “Budapesta a fost ocupată prin luptă, de ostaşii noştri, în ziua de 3 august 1919; singura capitală a puterilor centrale în care a intrat o armată în timpul războiului mondial. (G-ral G.D. Mărdărescu) În ziua de 3 august 1919, în mâinile românilor cad: 1245 de ofiţeri, 40000 de soldaţi, 348 de tunuri, 332 de mitraliere, 52000 de puşti şi imense cantităţi de materiale de război. În aceeaşi zi, un detaşament de 400 de călăreţi, sub comanda colonelului Russescu, intră în Budapesta. 

DESPRE OCUPAREA BUDAPESTEI “În sfârşit, românii ocupaseră Budapesta şi aproape toată Ungaria timp de 14-15 săptămâni critice, după o experienţă comunistă. Pe timpul perioadei de ocupaţie nu au fost dezordini serioase, într-un moment când simpla menţinere a ordinii era o realizare; prin îmbunătăţirea sănătăţii publice, prin neamestecul în politica maghiară, printr-o atitudine protectoare faţă de evrei şi prin rechiziţionarea infinit mai blândă faţă de cea de jupuire practicată de maghiari şi aliaţii lor, românii şi-au demonstrat valoarea.” (Charles Upson Clark)

 ... nu mai tin minte impreuna cu cine am spus versuri legat de aceasta perioada a istorie noastre , dar probabil ca Afro nu m-a parasit nici de data aceasta:) Oricum eu tot mai nadajduiesc sa vad inregistrarile facut la aceste evenimente!:)

...

Zilele se scurgeau foarte repede si eu simtem ca am ramas un picut in urma cu pregatirea microrecitalului artistic ce-l vroiam sa fie ceva mai special avand in vedere ca urma sa varsam o lacrima izvorata din sufletul poporului roman la crucea amintirii celui care a fost si va ramane pentru intreg neamul nostru Voievodul si Martirul...

DESPRE MĂRTURISIREA DE CREDINȚĂ A DOMNULUIi MIHAI VITEAZUL “ Ceea ce am făcut, toate le-am făcut pentru credința strămoșească, văzând eu ce se întâmplă cu bieții creștini. M-am apucat să ridic această mare greutate cu această țară săracă a noastră ca să fac un scut al întregii lumi creștine.“ (Scrisoare adresată de Mihai polonilor – iulie 1595) 
DESPRE LUPTA DE LA CĂLUGĂRENI “ Și am câștigat cinci tunuri și un steag verde al Proorocului lor Mahomed, foarte prețuit de dânșii și foarte respectat.“ (Din consemnările lui Mihai Viteazul – 13 august 1595) 
DESPRE DOBÂNDIREA TRONULUI ARDEALULUI Campania din toamna anului 1599 este un model de strategie militară. În ziua de 18 oct. 1599 se dă lupta între cele 4 corpuri de oștire ale lui Mihai Viteazul și cele 5 corpuri de oștire ale Cardinalului. Mihai însuși se aruncă la atac “cu cea mai mare vitejie și îndrăzneală” și determină oștirea lui Bathory să fugă în dezordine. Sibiul se supune. La 21 oct., Mihai intră în Alba-Iulia. 
DESPRE DOBÂNDIREA TRONULUI MOLDOVEI La 4 mai 1600, un corp de oștire intră pe la Oituz și coboară pe apa Trotușului; un alt corp pătrunde pe la C-lung, în timp ce un al treilea trecea Milcovul venind din Țara Românească. Polonii sunt învinși, iar cetățile Neamțului și Sucevei se supun. Ieremia se retrage la Hotin, iar mai apoi fuge peste Nistru. Campania a durat mai puțin de 3 săptămâni, iar Mihai a ajuns domn și a toată Țara Moldovei. 
DESPRE ÎNSEMNĂTATEA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL “ Și rămaseră creștinii, și mai vârtos Țara Românească, săraci de dănsul…Căci era ajutor creștinilor și sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cât făcuse pre Turci de tremura de frica lui.“ 
(Cronica Țării Românești)

 ... Multe lucruri cutremuratoare am auzit la aceasta comemorare a Marelui Mihai Viteazul, si ma refer mai ales la momentul mortii lui cand am aflat ca ucigasii sai i-au jupuit si i-au sfartecat trupul pentru a lua fiecare din ei parti din falnicul Domnitor roman, ca trofee ale lasitatii si tradarii lor.
Printe altele aveam pregatit pentru a spune si "Moartea lui Mihai Viteazul" de Dimitrie Bolintineanu, dar nu cu mult inaintea acestui moment unul dintre domnii invitati pentru a tine prelegerile stiintifice a amintit ca s-au scris multe despre viata si moartea lui Mihai Viteazul , fie in versuri fie in proza, unele mai reusite , altele mai putin , iar printre cei care s-au caznit sa scoata ceva din scrisul lor dar au esuat lamentabil este si Dimitrie Bolintineanu:)... Greu moment!:) ... La auzul acestora Domnul Spirache si-a intors capul spre mine si mi-a trimis un zambet care spunea " Asta este! Trebuia sa iesim frumos si din situatia asta!" :)))... Si Dumnezeu in marea Lui Bunatate ne-a ajutat s-o scoatem la capat mult mai bine decat ne asteptam incat, la final un domn istoric a venit la mine si mi-a strans romaneste mana multumindu-mi ca l-am repus pe Bolintineanu acolo unde ii este locul , adica in randul scriitorilor cu valoare :"Felicitari!:) Mi-a placut! L-ai facut pe Bolintineanu de ascultat!:)... Ar fi bine, tinere, sa te gandesti sa si inregistrezi toate poeziile astea pe care le spui si sa scoti un c.d. E mare nevoie sa vina si ceva din urma, fiindca Tudor Gheorghe parca nu-i suficient pentru un intreg popor"... Oohhhoooo, asta chiar ca m-a dat gata de eram sa cad lat cat sunt de lung:)) cu tot cu farfurioara de saleuri peste mine si pe care ma straduiam sa o tin cat mai degajat de parca vorbele astea le-as fi auzit in fiecare zi:)) Hai ca daca partea cu Domnul Tudor Gheorghe teoretic s-ar putea rezolva :))), celalalta cu c.d.-ul practic m-a depaseste cu totul:)), si asta nu din considerente artistice ci din motive foarte multe, de diferite culori:))) si mai ales materializate in hartie plastificata:)) = banii!:)

...

Intre timp, dupa un scurt dar pitoresc drum prin Judetul Brasov in localitatea Teliu, ne-am apropiat de Marele Praznic al Adormirii Maicii Domnului, zi in care marii nostri inaintasi ajunsi acum de-a Dreapta Lui Dumnezeu, au fost martirizati primind cununa muceniciei ca dar nepretuit al ortodoxie venit din mainile preacurate ale PreaSfintei Nascatoare de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria.

DESPRE URCAREA PE TRON A DOMNULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU „Logofete - i-au spus boierii – noi cu toții pohtim să ne fii domn.” Brâncoveanu “zise : Dar de ce aș vrea eu cu Domnia ? De vreme ca un Domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu ; ear ei ziseră : Ne rugăm nu lăsa țeara să intre alți oameni, sau răi sau nebuni, să o strice, ci fii! Și-l luară de mâini și-l împingea de spate.....și intrară în biserică (la Mitropolie) de au citit moliftele de domnie și au mers de i-au sărutat mâna, zicându-i : MulțI ani !“ 
DESPRE LUPTA DE LA ZĂRNEȘTI – TOHANI Pe la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu, oștile împăratului Leopold intră în Țara Românească și rămân o vreme, timp în care au făcut numeroase rechiziții pentru aprovizionarea trupelor, luând cu forța de la oameni hrană, furaje și altele. Venind însă tătarii în vara anului 1690, trupele austriece se retrag în Ardeal. Oștirea Țării Românești urmărește trupele imperiale în retragere și între Zărnești și Tohani, la 11 august, atacă și dă lupta decisivă. Trupele habsburgice sunt învinse, iar comandantul acestora, generalul Heissler, cade prizonier. Relațiile dintre Țara Românească și Imperiul habsburgic se restabilesc peste câțiva ani și, în anul 1695, Domnul este făcut “Principe al Sfântului Imperiu ”. 
DESPRE MOARTEA DOMNULUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ȘI A FIILOR SĂI În ziua de 15 august 1714, în Sfânta zi a Adormirii Maicii Domnului, zi în care Brâncoveanu ar fi împlinit 60 de ani, acesta a fost scos din închisoarea - fortăreață Edicule și dus în picioarele goale și îmbrăcat întro cămașă albă la locul de osândă. Îndată au fost aduși și cei patru feciori ai săi, tot desculți și îmbrăcați în cămăși albe. După vreun ceas a apărut și sultanul, să privească la îndeplinirea osândei. Întîi s-a tăiat capul sfetnicului Ienache Văcărescu, iar mai apoi au căzut sub securea călăului, rând pe rând, și capetele nevinovate ale lui Matei, Radu, Ștefan și Constantin. Povața dată de voievod lui Matei a fost : “Fiule, mori în legea ta, pentru țara ta !”. La sfârșit, după ce a văzut toată această grozăvie cu mare tărie sufletească, îi este tăiat capul însuși marelui și sfântului voievod. 
DESPRE INSCRIPȚIA DE PE CANDELA SFÂNTULUI Candela, descoperită în 1914, are următoarea inscripție: ” Această candelă, ce s-au dat la Sfeti Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod și iaste făcută de Doamna Măriei Sale Maria carea și Maria Sa nădăjduiește în Domnul iarăși aice să i se odihnească oasele, Iulie în 12 zile 7228 ” (1720) 

... nu puteam trece peste Marele Parznic al Crestinatatii si, pe langa creatiile literare dedicate marelui nostru Voievod si Martir impreuna cu cei patru fii si ginerele sau, am adus o mica plecaciune artistica si Celei ce a adusa atata bucurie lumii prin nasterea Sa dar si prin mutarea la Cer alturi de Fiul Ei. Iar cu ocazia asta am incercat la public si cateva fragmente mici din viitorul meu programm artistic Pelerinaj in Tara Sfanta la care lucrez in fiecare zi dar care cel mai devreme va fi gata la anul in Postul Sfintei Invieri:) ... Impins de la spate de minunatele imprejurari in paralel cu acest recital la care visez de mult sa-l realizez, am lucrat in paralel si la un alt program artistic Istoria Poporului Roman care nu era acum programat dar care vad ca va fi gata mult mai devreme decat planuisem:)
 ...

 In perioada premergatoare urmatoarei noastre intalniri s-au starnit destul de multe controvesre si confuzii referitoare la urmatorul proiect eveniment, tinand cont de contextul istoric la care se facea referinta dar si data fiind activitatea cultural marturisitoare de pana atunci a Asociatiei Crestine "Sfantul Arhanghel Mihail"

DESPRE PACTUL MOLOTOV – RIBBENTROP “ …3. În privința Europei Sud – Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de aceste teritorii. 4. Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca fiind strict secret. Din însărcinarea Pentru guvernul U.R.S.S Germaniei V. Molotov J. von Ribbentrop” DESPRE LOVITURA DE STAT DE LA 23 AUGUST 1944 La 23 august 1944, în jurul orei 17.00, la Palatul regal, mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului român, împreună cu Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de miniștri, și cu principalii factori de decizie din guvern, au fost arestați. Noul guvern a fost constituit din militari, sub președinția gen. adj. Constantin Sănătescu. După reușita loviturii de stat, în jurul orei 22.00, regele Mihai a citit o proclamație către Țară redactată de Grigore Niculescu-Buzești, șeful cabinetului cifrului, iar guvernul nou format s-a adresat românilor prin intermediul unei declarații solemne, în care li se cerea acestora să se solidarizeze în jurul regelui. 
 DESPRE ECOURILE ACTULUI DE LA 23 AUGUST 1944 “…ruperea României de Germania nazistă constituie unul dintre evenimentele hotărâtoare ale războiului…” (The New York Times, 30 august 1944) “Străpungerea liniei defensive Focșani-Nămoloasa-Galați ar fi însemnat o prelungire a războiului cu 7-8 luni de zile…”

 ... tin minte ca si aceasta "intoarcere a armelor" pe frontul literar artistic am facut-o de unul singur:)

 ...

 Dupa o vara destul de incinsa in plan cultural artistic pe scena marturiilor istorice, a venit usor ca o adiere ce parca a vrut sa atentioneze apropierea anotinmpului ruginiu luna septembrie, cu ultima scena a epopeei istorice strabatute pana atunci dar si ca un prolog al evenimentelor aducatoare de public iubitor al manifestarilor de acelasi gen dar, speram mai bogate si mai ridicate calitativ ce vor urma.

Tin minte ca explicandu-mi-se desfasurarea evenimentelor ce urmau a fi dezbatute la noua noastra intalnire, am ajuns de acord ca nu are nici un rost sa aleg creatii literare cu referire la situatia soldatilor romani de pe front, pentru ca, pierderile suferite de poporul roman au fost cauzate nici macar de zborul ratacit al vre-unui glont ci de ucigatorele urme ale unui pix pe o hartie.

DESPRE CEDAREA MOLDOVEI DINTRE NISTRU ȘI PRUT, A NORDULUI BUCOVINEI ȘI A ȚINUTULUI HERȚA “ 1. Marele Stat Major are ferma convingere că printre concesiunile făgăduite U.R.S.S. de către Germania, ca preț al încheierii pactului de neagresiune din 23 august 1939, figurează și cedarea Basarabiei si Nordului Bucovinei. 2. Dată find situația internațională când Germania este și va fi încă multă vreme absorbită în Vest, nu este exclus U.R.S.S. să caute a invada aceste provincii românești, fără a mai avertiza Berlinul, așa cum a procedat cu Polonia, Finlanda și cu Țările Baltice. În această tendință a sa, U.R.S.S. pare să fie încurajată chiar de anumite sugestiuni trimise de la Londra. 3. În ultimul timp, Sovietele au luat pe frontieră o serie de măsuri cu totul semnificative, care duc la concluzia că U.R.S.S. pregătește o acțiune contra României... ” ( Marele Stat Major, Sectia a II-a, Biroul I Informații, nr. 13229/b, 25 iunie 1940) DESPRE CEDAREA N.V. – ului TRANSILVANIEI “Biată România Mare, ce ai ajuns! Unde te-au dus conducătorii tăi, cari, după ce și-au sacrificat propriile lor convingeri, au pierdut din mâini și cârma țării. Biata România plutește pe marea învolburată fără cârmă si fără cârmaci.” ( Onisifor Ghibu – “ Pagini din jurnal 1935-1963 ” ) 
 DESPRE CEDAREA CADRILATERULUI “Bietul Cadrilater a fost o jertfă mai mult - și încă o jertfă inutilă – pe altarul Transilvaniei !” (Mihail Manoilescu – “ Memorii ”)

 ... si acest eveniment a fost asezat su ocrotirea Maicii Domnului pentru ca s-a desfasurat in ajunul Nasterii PreaSfintei Fecioare, si probabil asta a fost motivul atator locuri neocupate in sala:).
La sfarsit Domnul Mihai Spirache m-a linistit cand mi-a spus ca acele locuri erau ocupate in mod nevazut de cei carora le facem pomenirea si-i cinstim la feicare astfel de intalnirea a noastra.
Si tot domnia sa, in timp ce ma ducea cu masina la Gara de Nord, sa prind ultimul tren spre Ploiesti:), dupa ce fusesem eu si Afro invitatii dansului la o pita incendiara:) stinsa totusi preventiv cu o bere:), zambind incantat gandindu-se la cum s-a desfasurat acea seara, gandindu-se la cei ce ne-am strans la evenimentele acestea unde se marturiseste adevarul atat in plan stiintific cat si literar artistic, probabil gandindu-se si la urmatoarele nostre intalniri care cu ajutorul Lui Dumnezeu vor mai avea loc, dar cred eu ca si la cei care citesc aceste randuri, mi-a spus vorbele cu care vreau sa inchei si eu aceasta noua scriere a mea: "E minunat cum ne aduna Dumnezeu pe toti!"

Va Multumesc!

 Doamne ajuta!

 Pentru dumneavoastra Florin Nan - florinnan@yahoo.com - 0721810719