Festivalul de Artă Creştină „Sinapsa“, Editia a II-a, Teliu 2012

Daca despre evenimentul cultural - crestin din localitate Teliu, judetul Brasov, a scris foarte la obiect Ziarul "Lumina" in articolul de mai jos, unde surprinzand esenta celor trei zile de manifestare a spus foarte concis ca:

În zilele premergătoare marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, în Parohia Teliu Vale, judeţul Braşov, din Arhiepiscopia Sibiului, s-au desfăşurat ediţia a doua a Festivalului de artă creştină "Sinapsa" şi o şcoală de vară dedicată isihasmului carpatin, amplă manifestare culturală la care au fost invitaţi şi au participat şi reprezentanţi ai cotidianului "Ziarul Lumina".

(Parte din grupul de artişti, poeţi şi interpreţi, împreună cu părintele Costin Butnar, care au participat la festivalul de la Teliu)
Timp de trei zile, pe scena căminului cultural din Parohia Teliu Vale, judeţul Braşov, Arhiepiscopia Sibiului, credincioşi ai locului, tineri, oameni de cultură din mai multe zone ale ţării au trăit "bucuria întrepătrunderii artelor cu conştiinţa apartenenţei la Biserică şi a necesităţii de a răspândi în lume modul vieţuirii creştine", cum plastic se exprima Florin Caragiu, unul dintre organizatori.

Ampla manifestare, organizată de Parohia Teliu Vale, Asociaţia social-culturală "Suflet Transilvan", Asociaţia "Sinapsa XXI" şi Primăria comunei Teliu, a cuprins recitări de poezie, proză scurtă în lectura autorilor şi în interpretări actoriceşti, prelegeri, vizionări de filme cu problematică creştină, lansări de carte, muzică, dansuri populare, expoziţii de sculptură, participări la sfintele slujbe şi vizitarea Muzeului etnografic "Vatra Hărmanului" din localitatea cu acelaşi nume.

Evenimentul a fost deschis printr-o slujbă de binecuvântare oficiată de protopopul de Săcele, pr. Sorin Şerban, arhimandritul Hristofor Bucur, stareţul Mănăstirii Poiana Braşov, şi părintele paroh Costin Butnar. Au rostit cuvinte de bun sosit Vasile Şerban, primarul comunei Teliu, şi Florin Caragiu, preşedintele Asociaţiei "Sinapsa".

Au urmat momente înălţătoare de poezie creştină în recitarea autorilor Diana Caragiu, Cristina Cîrniceanu, Daniela Şontică (redactor-şef al cotidianului "Ziarul Lumina"), Dan Cârlea, Daniel Drăgan, Florin Oancea, Eugen Serea şi în lectura actorilor Victoria Dicu şi Florin Nan. A citit din proza proprie fratele Ion, de la Mănăstirea Negru Vodă, din Câmpulung Argeş, şi Dumitru Manolache, redactor la "Ziarul Lumina", al cărui volum "Locuit de Athos", recent lansat, a fost prezentat şi la această manifestare.

A vorbit apoi despre rolul, rostul şi locul creaţiei literare creştine în cultura contemporană criticul literar Felix Nicolau, iar invitatul special, interpreta Maria Casandra Hauşi, câştigătoarea Marelui Trofeu al Festivalului "Maria Tănase", a înnobilat cu pricesnele şi cu cântecul său maramureşean spiritul acestei manifestări. În acelaşi duh s-au integrat şi prestaţiile ansamblurilor folclorice "Cetăţuia" din Teliu şi "Vatra Hărmanului", precum şi crucile şi portalurile de uşi de biserici vechi din Transilvania, prezentate într-o expoziţie de sculptură în lemn de către copiii din Parohia Carpaţi-Braşov, coordonaţi de profesorii Nicoleta şi Sorin Suciu.

"Este imposibil să aşezi arta creştină în afara Bisericii. De aici şi ideea acestui festival. Eu am ţinut foarte mult să-mi apropii mai ales tinerii din parohie, astfel încât să umplem, cât putem, golul, diferenţa foarte mare care există între sat şi oraş, care pe mine mă doare foarte mult. La sat, posibilităţile unui tânăr de a face cultură sunt foarte reduse, aproape inexistente, deoarece căminele culturale s-au distrus, sau au fost transformate în săli de nunţi, nu mai există spectacole, nu mai există cinematografe, nu mai există absolut nimic. Noi suntem o excepţie datorită implicării şi susţinerii domnului primar Vasile Şerban", ne-a mărturisit părintele paroh Costin Butnar, sufletul acestei manifestări şi al altora, unice prin diversitate şi amploare în zonă, preotul în jurul căruia gravitează, practic, întreaga viaţă culturală a comunităţii.

... eu in schimb pot vorbi despre aceleasi lucruri intr-un stil propriu alandala si mult mai labartat:))... totusi sa incerc sa fiu cat mai scurt cu putinta, fara prea multa vorbarie din partea mea si sa lasam imaginile sa graiasca:)

Totul a inceput cu propunerea venita cu ceva timp in urma din partea prietenului si poetului cum imi place sa-i spun:)) lui Florin Caragiu, caruia dupa cateva mofturi "artistice" i-am confirmat ca voi veni:) dar, numai daca mi se pune la dispizitie un avion personal si un loc in cel mai luxos hotel din localitate:). Pentru ca el a reusit sa ma aduca foarte repede cu picioarele pe pamant am acceptat sa vin cu ce voi putea si sa stau unde s-o gasi un loc si pentru mine:)))
Din partea gazdelor am primit invitatia si programul festivalului ...

... carora nu le-am putut rezista si am raspuns aproape instantaneu ca "Da":)

Dupa un drum ce s-a lungit ca timp cu vre-o ora prin Comarnic si inca una si ceva prin Busteni, ceea ce ma facea sa fiu convins ca voi pierde inceputul, lucru destul de trist pentru mine daca vedem ca debutul se facea cu masa de pranz oferita participantilor:), am ajuns aproape concomintent cu toti cei amintiti pe afis - chiar daca lista a mai suferit anumite modificari, completari si inlocuiri dupa cum se poate vedea comparand cu articolul din "Lumina" - dar toti intarziind din acelasi motiv de aglomeratie a traficului chiar daca unele persoane au venit cu trenul, ceea ce m-a incurcat destul de rau in rationamentul meu de rechin al soselelor:) si sa concluzionez firesc as zice, ca si trenul a stat la coada cu noi in cele doua localitati aglomerate de pe Valea Prahovei:)))

Localitatea Teliu ne-a primit cu aerul ei racoros de vara de la munte...


... Primaria alaturi de care sunt amplasate toate cladirile destinate manifestarilor artistice si pe care o stim din primavara, ne-a iesit in intampinare ca o veche cunostinta ...


... ne-a imbiat sa-i trecem portile si sa intram in curtea interioara al carei spatiu generos e incununat de padurea ce sta sa cada cu tot cu munte peste una din cele patru laturi care de fapt este o scena in aer liber ...


Chiar daca totul s-a decalat cu vre-o 2-3 ore, ordinea in program a fost pastrata si, dupa ce ne-am cazat la repezeala in cladirea special amenajata pentru cei care participa la crearea evenimentelor cultural - artistice ce au loc pe intreg cuprinsul anului, am purces la deschiderea Festivalului de Arta Crestina "Sinapsa" de la Teliu... cu o agapa frateasca:)... la care mi-a stat gandul tot drumul cu tot cu intarzieri :))) Fiind predispus sa ma ingras foarte repede, acasa ma feresc sa mananc prea multa paine ba chiar sunt perioade cand o scot cu totul de pe lista mea:), dar aici am dat de o minunatie de "Fata A Lui Hristos" specifica Ardealului, asa ca am lasat la o parte orice precautie si m-am surprins ca mancam nu orice cu paine ci in primul rand painea si apoi restul:))

Totul intrand in randuiala:) am facut cunostinta si cu spatiul de desfasurare a artelor crestine - motivul pentru care ne aflam cu totii in localitatea de pe soseaua ce leaga Brasovul de Intorsura Buzaului.
Elemente ale decorului ne sfinteau privirea si ne incantau intreaga fiinta.


... ne deschidea usa catre Biserica din Cer si de pe Pamant...


... si ni se aducea aminte ca totul se petrece in Romania ...


... Dar sa incepem!...

... Totusi nu inainte de ultimele probe de sunet :) ...


... Doamne ajuta!...

Cum a decurs totul am citit cu totii in articolul din ziar. Organizatorii si cinstitele fete bisericesti au deschis Festivalul printr-o slujba de binecuvantare urmata de scurte cuvantari de bun venit.


...Parintele Staret Hristofor ne-a tinut o scurta alocutiune despre rolul artei crestine ...


... Domnul Dumitru Manolache a facut prezentarea cartii "Locuit de Athos"...


... nu stiu cati au mai urcat pana la mine pentru ca eram tare preocupat de ce voi spune in deschiderea momentului meu dar, cand m-am auzit chemat pe scena am constatat ca eram pus in fata unui exercitiu de citire la prima vedere a unui text deloc usor, o dramatizare intitulata "Zamolxe" a carei aprofundare concomitenta cu rostirea textului mi-au starnit tot felul de grimase interpretative :)) pe care atunci nu le constientizam in nici un fel:) ...

... dar pe care acum vazandu-le imi dau seama ca daca nu stiam despre ce e vorba as fi crezut dupa mimica fetei ca m-am calcat singur pe picior :))))

... Domnul Sorin Suciu ne-a prezentat portalurile intrarilor de biserici...

... create de copii pe care impreuna cu sotia dansului Doamna Nicoleta Suciu ii indruma pe calea pastrarii traditiilor artistice crestine ale poporului nostru.

... sau rostit cuvinte cu un adanc inteles crestin cu trimitere la modul de a privi creatia artistica ...


... iar dupa aceasta incalzire sufleteasca ce a durat poate mai mult de doua ceasuri , a urmat pauza revigoranta avand ca sursa nesecata de prospetime si curatenie toata natura inconjuratoare :)...

... cate poezii va fi auzit acest paraias si poate va ma asculta rostindu-se pe malurile lui de poetii si artistii invitati !... si cate alte ape curg la vale ducand cu ele vorbe, cantece si jocuri specifice poporului roman, pe care le strang in Dunare si apoi le varsa in Mare pentru a-si lua zborul ca un abur prin toata lumea facand cunoscut Pamantului intreg zestrea noastra spirituala!

... am prins insa si un moment perfect pentru a ma apropia cat mai mult de autenticul pastrat, studiat sau pur si simplu trait al zonei:)...


Seara ne-a oferit vizionarea filmului crestin "Primavara e totusi aproape" de pruductie cum alta decat ruseasca.

Dimineata de sambata,ca orice alta zi, mie mi s-a parut a fi foarte devreme, indiferebt de ora de trezire :)), iar cand am facut cunostinta cu zambetul incalzitor al soarelui de munte prietenii nostri impreuna cu care incercam sa urnim mai departe Festivalul, erau deja lansati in discutii mult prea profunde pentru acea ora matinala:), ceea ce mi-a aplificat senzatia de "prea devreme" :)) Daca am vazut ca sunt singurul care a ramas in urma am facut tot posibilul sa ma aliniez starii generale si dupa o fotografie prinsa la secunda in mediul inconjurator:)...

... am tinut cu tot din-adinsul sa fac o scurta analiza a filmului vazut cu o seara inainte:) si am am rezumat totul la ceva de genul: "El a vrut tot filmul sa o scoata pe fata aia din manastire iar cand am crezut ca pana la urma , gata, e si ea de acord , in ultima clipa s-a razgandit si n-a mai plecat de acolo" :)))

... si cred toata lumea a fost adanc miscata de ceea ce am spus pentru ca nimeni n-a mai avut nimic de adaugat :))))

Dar cum Festivalul era in toi a trebuit si noi sa ne tinem dupa el:).
... si... dupa ce Parintele a binecuvantat ...


... toaca a purtat rugaciunea catre Ceruri ...

... si priceasna a rasunat ...

... s-a auzit rostit cu mare emotie Acatistul lui Eminescu ...


... atat mi-a trebuit!:) ... ca m-am si repezit cu " LUCEAFAR FARA MOARTE - Oda lui Eminescu" de Parintele Constantin C. Popescu :)

... si nu s-a terminat aici totul:)... "Lui Eminescu" de Alexandru Vlahuta a pornit ca ceva de neoprit:)...


... si mai departe totul a decurs de un firesc si de-a armonie ce ar fi depasit orice regie prealabila...

...

... las imaginile sa vorbeasca de la sine...

...glasul uni clopotel:) ...

... Florin ne chema pe fiecare la microfon intr-o ordine stiuta numai de el:)...

... Domnul Daniel Dragan mi-a incredintat doua poezii scrise de doi poeti prieteni de-ai domniei sale care din diverse motive nu au putut ajunge, dar ne-au trimis creatiile dansilor...

... cu multa simtire Doamna Daniela Sotinca ne-a mangaiat sufletul cu sesibilele scrieri...

... criticul literar Felix Nicolau ne-a vorbit atat de in ton cu toata atmosfera creata ...

... Cristina Cirniceanu ne-a oferit originalitatea si sensibilitatea ei ...

... fratele Ion ne-a surpris pe toti cu farmecul propriu:)...

... Poetul a lasat pentru o clipa haina de co-organizator si ne-a oferit cateva picaturi din creatia sa:)...

... Florin Oancea a aratat o data in plus daca mai era nevoie, de ce cei ce poarta acest nume sunt randuiti sa duca frumosul jug al creatiei artistice :)...

... Eugen nu scapa nimic din ochi:)...

... si nu numai ca ne incadra frumos pe fiecare in parte dar, a reusit sa se strecoare usor la spatele meu si mi-a trasat soptind usor dar ferm ce urma sa duc eu la indeplinire:)... iar eu... m-am conformat:)... ...am rostit trei din minunatele sale poezii stranse in volumul "Vecernie" din care chiar reusisem cu cateva luni in urma sa si inregistrez audio una dedicata Parintelui Ghelasie de la Frasinei si sa i-o ofer cadou poetului ca dar de zi aniversara... Cred ca e de prisos sa-i amintesc autorului ca asteptam cu totii si rezultatul muncii sale de operator :)...
... Recitalul s-a incheiat cum altfel decat in acordurile chitarei maiastre a Parintelui...


..."Haideti cu totii la poza!"... Si incercari au fost cateva :)...

... "Inca una repede:)"

Privind fotografiile parca resimt si mai mult lipsa a doua suflete prietene care nu au venit la aceasta editie a Festivalului si cu care eram mai mult decat obisnuit sa particip la astfel de evenimente: Afro si Jenel, prietenii si colegii mei impreuna cu care am spus pe scena sute de versuri. Si in afara de mine mai stiu cel putin doua persoane carora li se umpleau inimile de dor amintindu-si de ei, si ma gandesc la Parintele Butnar si prietenul nostru Eugen Serea.

Dupa un asa maraton se cerea o iesire in aerul racoros al muntelui:)

...in coloritul naturii ...

... si chiar o evadare prin imprejurimi:)...


... Dar!:)... cand am crezut ca voi avea timp sa ma intind vre-o doua ore inainte de spectacolul de seara , si ca voi avea avea ragaz sa-mi inacarc bateriile pentru ce urma sa fie... lovitura de teatru :)... mi s-a amintit ca imi mai ramasese un rest de terminat:)... adica de citit cateva din poeziile Parintelui Ghelasie:)... vre-o zece:))) ... dar odata urcat pe scena rugaciunile Parintelui Ghelasie mi-au alungat orice urma de oboseala...

... si mai cred ca si din dragoste pentru cei stransi acolo sa-i asculte versurile a facut Parintele Ghelasie sa dispara orice umbra ce ar fi intunecat frumusetea acelei zile, si spun asta gandindu-ma ca printre cei atenti la creatia Avvei de la Frasinei in afara de Parintele Arhimandrit Hristofos si alti iubitori de poezie se mai aflau si cativa iubitori de frumos care au venit de la Valea Plopului imediat ce au auzit la radio ca la Teliu, este in desfasurare un Festival de Arta Crestina. Iar bucuria mea a fost si mai mare cand mi-au spus ca m-au recunoscut cand m-au vazut pe scena si si-au amintit ca in urma cu doi ani am ajuns in tabara studenteasca organizata la Valea Plopului cu un programul meu artistic "Povestea lui Gheorghe Mot"

Acum deja fiind seara incepeau sa se adune artistii si publicul din localitate pentru spectacolul programat si pregatit de organizatori.

Iarasi as vrea sa nu mai spun eu multe, dar vad ca nu ma pot opri:), si sa las fotografiile sa povesteasca cum a fost ... Oricum am avut ocazia sa revad pe viu cateva din traditiile si obiceiurile noastre romanesti pe care le vad cu bucurie pastrate si daruite de oameni frumosi cu suflete alese si inzestarte de Dumnezeu cu acest dar al Dragostei de folclor si autentic romanesc.

Om de scena cum e, Parintele a fost si prezentatorul acestui minunat spectacol.


... inainte de a da drumul obiceiurile traditioanale montate scenic, probabail pentru a ridica si mai mult tensiunea izvorata din iubirea de pamantul nostru strabun, am fost chemat pe scena sa spun cateva ganduri versificate de marele poet moldovean Grigore Vieru.


... iar dupa ... au curs cand mai lin , cand mai saltat, cand mai purtate pe aripile plansului unui neam intreg, cantecele si jocurile pastrate din mosi stramosi de oamenii acestor locuri...


... fete frumoase ca niste flori si feciori mandri ca brazii Carpatilor ce-i strajuiesc ... iar glasurile lor duioase strabat zarile transilvane...


... plansul taragotului sfasie sufletul romanului din totdeauna ...


... iar impletirea momentelor de folclor cu cele literare au dat farmec unic acestei seri...


... stiu ca pe undeva am mai aparut si eu pe scena cu inca o pezie minunata semnata tot Grigore Vieru , dar uitandu-ma prin poze nu ma gasesc nicaieri:)... aici sigur nu sunt:))...

... mai bine, ca la ce apetit aveam daca nu-mi facea parintele semn ca suntem in intarziere, la cate imi venisera in cap sa spun legate de tot ce vazusem pe scena cred ca nu ne opream pana spre dimineata :))...

... spectacolul s-a terminat in atmsofera cantecelor maramuresene interpretate de Maria Casandra Hausi ...


Dupa o seara si o zi atat de bogate in manifestari culturale crestine, la cina atat de binevenita:), Domnul Primar Vasile Serban a aratat ca nu doar isi cinsteste si isi iubeste oaspetii ospetindu-i cum se cuvine dupa obiceiul romanesc, ci stie sa le ofere onoarea de a-i invita sa picure cateva ganduri in Cartea de Oaspeti a primariei localiatii Teliu. Astfel ca pe langa Domnul Dumitru Manolache, Eugen Serea si Maria Casandra Hausi am primit si eu mare cinste de a lasa un semn scris al trecerii mele prin acest loc binecuvantat de Dumnezeu cu oameni atat de minunati si avand sufletele cel putin la fel de frumoase ca pitorescul locurilor unde traiesc.
Rasfoind Cartea de Oaspeti a primariei am surprins in treacat cateva din atingerile lasate de cei cei au fost pe acolo inaintea nostra: Calin Popescu Tariceanu ... Stela Popescu ... Alexandru Arsinel ... I.P.S. Laurentiu Streza ... Nae Lazarescu ... Vasile Muraru ... lotul national de nu stiu ce:)) ... si inca multe alte personalitati ale tarii noastre ... Ma inlcin!

Noaptea atat cat mai ramasese din ea a trecut aproape neobservata , iar a doua zi dimineata am avut bucuria sa traim duhovniceste in sanul Bisericii Slujba de Liturghie oficiata de Parintele Costin Butnar in cadrul careia s-a citit pericopa evanchelica referitoare la "Vindecarea lunaticului".
Pe langa momentele cand am ascultat cu totii cateva pricesne nterpretate de Maria Casandra Hausi venita cu tot darul ei natural din Maramures, am avut bucuria sa-l mai ascultam pe Domnul Dumitru Manolache vorbind de data aceasta despre Sfantul Apostol Andrei si relatia lui cu stramosii nostri daci.

Incarcati sufleteste, am primit inca o mangaiere trupeasca din partea gazdelor la pranzul organizat ca de obicei in cladirea din spatiul primariei cand Parintele, unul din acei slujitori ai Sfantului Altar caruia chitara nu-i stirbeste cu nimic din sacralitatea hainei preotesti , ne-a incantat din nou cu o compozitie proprie pe versurile aceluiasi Grigore Vieru:).


... ceea ce mi-a dat imediat impulsul de a continua cu poaezia "Basarabie cu jale..." semnata tot de poetul nascut in Moldova dintre Prut si Nistru:)... dar toate acestea nu inainte ca noi toti sa-i cantam "Multi ani traiasca !" unei sarabatorite a carei zi de nastere a coincis fericit cu prezenta nostra la Teliu si Domnul Primar citind in ochii nostri sticlirea specifica momentului a spus : " Stati sa ma duc pana la mine in birou sa vad dava nu cumva gasesc ceva foloase necuvenite" :)))) ... si a gasit :)) ... nu atat necuvenite cat mai ales foloase:))... sub forma de lichide ambalate in recipiente de sticla si cu etichete ce demostrau tara de origine:) ... adica mai pe romaneste un fel de horinca scotiana :))). Am primit si explicatie imediat tot din partea edilului comunei "A fost ziua mea de curand si m-am trezit in curtea primariei cu vre-o 400 de invitati toti aducandu-mi astfel de cadouri:))) ... Asa ca am acum rezerve nationale:)))" . Acum eu cred ca exista foarte mari sansa ca proverbul care spune ca "Turcu' plateste" sa se schimbe in "Primarul cinsteste" :)))

Ultima parte a Festivalului de Arta Crestina "Sinapsa" de la Teliu , editia a II-a, a constat in vizita facuta impreuna la Muzeul Vatra Harmanului din localitatea Harman chiar din apropierea Brasovului. Fotografii s-au facut cu duiumul dar cred ca cel mai bine ar fi e sa se viziteze site-ul muzeului care cu singuranat are imagini insotite de mult mai multe explicatii decat pot eu oferi si evident puse intr-o ordine mult mai ingrijita decat as fi eu in stare sa o fac:)

O singura imagine nu cred ca o gasiti acolo , si aceea este cea in care Parintele Costin Butnar acompaniaza la tambal sunetul naiului Domnului Adrian Micu:))


In momentele astea ma gandesc la saracul tambal care poate de mult viseaza sa fie si el protagonist intr-o orchesta asemeni pianului, dar nimeni nu s-a aplecat inca sa asculte dorinta lui ascunsa:) ... Oare cum ar suna "Sonata pentru tambal si orchesta..."? :))) Poate ca ar fi ca si cum i-am pune frac si papion lui Badea Gheorghe:)... Asa ca e mult mai bine sa ramana in randuiala lui aceea de a mangaia auzul celor care inca mai iubesc si cauta muzica populara romaneasca.

Dupa aceasta ultima parte a evenimentului ce a durat trei zile... ca-n povesti:) ... am plecat de la Teliu avand in minte imaginea binecuvantata a simbolului acestui festival...


... Daca a fost frumos sau nu:) ... daca a fost bine sau nu prea:)... cred ca depinde de ceea ce si-a dorit fiecare in parte sa vada si sa gaseasca aici, dar am o oarecare impresie ca am plecat cu totii de acolo cu sentimentul unei adieri de bucurie ce ne-a atins sufletele atat cat am fost in stare sa primim :) ... si pentru asta Multumim! ... A, si mai e ceva :)... parca toti am vrea sa revenim!:)

Va multumesc pentru rabdare!:)

Doamne ajuta!:)

Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

Inca odata cu prima promotie a liceului din Fierbinti, Judetul Ialomita.:)

In urma cu doua saptamani, in ultima sambata a lunii iunie, am ajuns sa fiu iarasi in compania "zburdalnicilor" fosti elevi ai primei promotii a liceului de la Fierbinti Targ , judetul Ialomita:). Spun iarasi pentru ca si anul trecut potrivit traditiei atunci instaurate, in ultima sambata a lui ciresar, am condus-o pe mama, asa cum am scris in postarea Intalnirea promotiei 1966 a liceului de la Fierbinti - Ialomita. Dupa 45 de ani., sa-si intalneasca fostii colegi de scoala. De data aceasta la momentul intalnirii din curtea liceului am simtit ca deja ma considerau unul de-al casei:),... sau de-al clasei:),... fiindca am fost luat in brate de majoritatea celor veniti ca un vechi partener de nazbatii scolare. Oricum una dintre primele impresii a fost ca o intrebare nerostita a aparut instantaneu in mintile celor prezenti, care ar fi vrut sa se afle cam ce voi mai spune si anul acesta "... pentru ca anul trecut ne-ai facut sa lacrimam cu poezia aia frumoasa". Si ca sa dispara orice neliniste firesca referitoare la cum va fi primit ceea ce pregatisem pentru aceasta intalnire, insotitorul uneia dintre "eleve" care fusese si cu un an in urma dar despre care abia acum am aflat ca de fapt nu este roman ci arab, mi-a strans mana cu o caldura ce venea din sufletul unui om atins pana in strafundurile fiintei sale de lumina soarelui dogoritor al Orientului apropiat, si mi-a spus intr-o limba romana impecabila:) "Eu placut mult cum vorbit tu frumos anul trecut":))... Ce sa mai zic la asemenea remarca?!:)... poate s-a cerut doar o gradatie in sus de atentie din partea mea pentru ce voi incerca sa ofer acestor suflete generoase...

Dupa ce s-au strans sub umbra copacilor din curte cei care aveau sa vina anul aceasta la intalnire, i-am lasat sa se departeze spre sala de clasa si am incercat sa-i surprind deplasandu-se in grupuri de cate 2, ... cate 1:)... sau mai multi,... ... unii mai sprinteni, ... iar ceilalti la fel de usor:), dar doar cu o delicata sprijinire de ceea ce le-a devenit un apropiat fidel si discret ca simbol al vechii aristocratii... bastonul... Scoala acum renovata si modernizata, pastreaza parca in linistea ei de vacanta atmosfera zgomotoasa a atator generatii ce i-au alergat culoarele:),... i-au stropit peretii cu apa:)... si poate ici colo, cand si cand au mai imprastiat in mii de cioburi cate o ferestra neatenta la zborul nucilor din curte:))) ... Asa cum le-am si zis la momentul potrivit, chiar daca acum erau cu mult mai putini decat anul trecut, au fost in schimb cel putin la fel de galagiosi:) ca atunci ... si de frumosi:) ca-n vremurile cand alergau culoarele intre orele de curs:)) ... dupa ce fiecare si-a gasit locul sau in banca dupa criteriul clar de "cum s-a nimerit" :))) ... pe langa sticlele de apa atat de necesara, s-au adus si cafelele facute repede de unul din organizatori avand ca ajutor de nadejde pe domnul venit din zona dunelor fierbinti si a oazelor, ceeea ce m-a facut ca in momentul cand a trecut pe langa mine sa-l intreb soptit si repede "E facuta la nisip?":))) - culmea e ca gluma a si prins :))) Dupa ce seful actual al clasei a strigat catalogul:) - pentru ca domnii profesori lipsesc avand o motivatie speciala semnata cu aripa de inger luminat, dar sigur ca de acolo de unde sunt si-au vazut elevii si cred ca s-au si bucurat - ... si dupa ce asistenta a explicat motivul pentru care erau atatea locuri neocupate in banci... s-au linistit cu totii ca la un semn ... ...si am inteles ca era momentul sa fiu "scos la lectie" :)))... si cum m-am prezentat cu lectia nepregatita:) le-am propus sa "mergem" pentru vre-o 20 -30 de minute intr-o foarte scurta "Calatorie de suflet" cu ochii sufetului si ai mintii, prin locuri pe unde numai in varinata completa a programului meu artistic cu acelasi nume mai fac invitatii:)))

Persoanele care m-au mai urmarit in astfel de incercari ale mele au vazut ca, pe langa creatiile marilor nostri poeti folosesc si anumite fraze de legatura pentru o imagine cat mai limpede a ceea ce incerc sa expun - adica "proza" imi apartine :)))- dar in radul "elevilor" am avut surpiza foarte amuzanta sa fie cate cineva care intra in dialog cu mine provocat probabil de ceea ce eu incercam sa le prezint ca "ghid":)), starnind atat rasete cat si "sasaituri" din partea "clasei":))) Oricum cel care nici nu clipea si parca nici nu mai respira:), ca sa inteleaga pe de o parte dar si sa guste cat mai mult "plimbarea", era reprezentantul beduinilor venit insa fara caravana la Firbinti Targ pe Ialomita:))... iar la final mi-a mangaiat sufletul si auzul cu farmecul lingvistic propriu: "Eu vrut ascultat la tine spus boezii 10 ore... si nu vrut mancat... nu vrut baut aba... nu vrut dormit... doar tu spus boezii"... :)... atat am facut, am zambit si m-am inclinat in fata frumusetii sufletesti a unui inchinator al lui Alah. Am plecat de acolo ca si anul trecut, lasandu-i sa se bucure in continuare de intalnirea dansilor anuala cu tot ceea ce urma in program:), rugandu-ma la Dumnezeu ca aceste evenimente sa fie cat mai multe de aici in colo, asa cum cu o lacrima ascunsa in coltul sufletului isi doresc fiecare din cei care pe tot cuprinsul tarii , an de an participa la astfel de sarbatori! 

 Va Multumesc!

 Doamne ajuta!

 Pentru dumneavostra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

"Poezia Vârstelor şi Veşnicia Cuvântului" - Lecturi din lirica universală, la Librăria Bizantină

"Un nou eveniment cultural in dimensiunea spirituala a Bucurestiului. Sucit cum sunt), abia azi am confirmat ca voi veni, asa ca numele meu chiar daca nu apare deocamdata pe afis va fi trecut probabil cu pixul pe spate ca sa fie vizibil din-nauntrul librariei))) Doamne ajuta!" - Asa suna textul compus de mine:) ce insotea afisul la data cand am facut anuntul pe internet, cu o zi sau doua inaintea evenimentului ce urma sa ne stranga pe cativa dintre noi in ziua de marti 19 iunie la Libraria Bizantina din Bucuresti:), organizat de poetul si prietenul nostru Florin Caragiu. Cum vara incepea sa puna stapanire si peste aerul oraselor, starnind valuri de caldura care alungau oamenii in adaposturi ferite de razele dogoritoare ale soarelui si eventual racorite putin de furtuni starnite de aparatele ce conditioneaza aerul :), am facut imprudenta, ca de altfel in fiecare an, sa ma postez timp cat mai indelungat in bataia curentilor starniti electric sau pur si simplu natural de deschiderea geamurilor si usilor, lucru ce a dus firesc la o nauceala aproape permanenta:), si binen-nteles nelipsita nevralgie care venea si pleca de cate ori si unde vroia:)... Asta pana cand am apelat la tratamentul medicamentos ca dupa aceea nimic nu s-a mai lipit de mine... dar nici de nevralgie n-am scapat :)))))) Asa ca, storsi de caldura si topiti de razele fierbinti ale soarelui ce parca sagetau si umbra cladirilor incinse:), eu venind si dupa un drum inabusitor de la Ploiesti la Bucuresti ferindu-ma cat puteam de curent, ca doar eram in tratament:))), ne-am adunat in spatiul primitor, intim si linistit al Librariei Bizantine situata foarte aproape de Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

Macar asa de ochii lumii:)), inainte de ora inceperii recitalului am mai aruncat si noi ochii pe textul oricum si asa destul de ridicat ca nivel de exprimare si profunzimi pentru o minte campeneasca asa cum e cea pe care o am eu in dotare:), si cand persoanele doritoare de a asculta o parte din scrierile acestor mari creatori de imagini sonore in verb, aranjate atent intr-o cursivitate asemanatoare curgerii varstelor in vesnicie de catre Florin Caragiu, ne-am strans pe scenuta care-si asteapta smerita ocupantii , si ce-a urmat... :) ... a fost live :) ...

...

...

...

...

...

...

Eu nu mai am nimic de zis:) ... Poate doar sa va rog sa iertati stangaciile!:)... Data viitoare sigur va fi cu mult mai bine:))...

Va Multumim!

Doamne ajuta!

Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

123 de ani de dor de Eminescu.

... Probabail ca aceasta era una din imaginile ce persistau in mintile multor romani care si-au simtit sufletul lacrimand la gandul ca poetul neamului nostru, Mihai Eminescu an de an, dar parca din ce in ce mai ascuns si mai stins, e sarbatorit pe 15 ianuarie ca zi de nastere, si pomenit la 15 iunie cand de fapt putem spune ca s-a nascut in Cer. Dumnezeu si anul acesta s-a milostivit de noi cei intristati de sentimentul instrainarii sufletesti in propria gradina mostenita de la strabuni si ne-a daruit prin stradania unor oameni cu suflete mari, un smerit eveniment cultural inchinat memoriei Eminului, asemeni poate si altor la fel de discrete manifestari... Si iata ca cine trecea pe 15 iunie prin fata Salii A.G.I.R. din Bucuresti putea citi invitatia adresata tuturor ... ... expusa la intrarea de pe Bulevardul Dacia, postata pe internet si afisata probabil in multe alte colturi ale capitalei acolo unde si numai daca a fost acceptata. Urcand scarile cladirii din Piata Romana, cand se intra in sala amenajata special pentru aceasta intalnire cu memoria marelui roman, pe partile laterale se observa imediat o parte din cei care n-au putut trece peste ziua de 15 iunie cu constiinta amortita de iuresul si indiferenta postmoderna. Vorbesc la persoana a treia dar, de fapt as putea povesti din propria experienta pentru ca si de data aceasta am fost solicitat de catre Asociatia Crestina "Sfantul Arhanghel Mihail" prin presedintele Domnul Mihai Spirache sa particip, acum nu singur ca in intalnirile anterioare ci impreuna cu Afro (Afrodita Androne) si Doamna Eliza Bercu, sa rostim cateva din scrierile dedicate marelui nostru poet sau semnate Mihai Eminescu. Ca de fiecare data cand am participat la evenimentele organizate de aceste vetre de suflet ale poporului roman, strecurate discret prin vacarmul Bucurestiului, am salutat cu verticalitatea obligatorie a neamului romanesc ascunsa in cotloanele de taina ale sufletului nostru Imnul de Stat care ne striga, ne indeamna si ne porunceste repetitiv zguduind esentele viscerale ale omenescului din noi "Desteapta-te romane". ... doar prin prezenta fizica la aceste praznice culturale si tot cred ca l-am invatat:)... macar si jumatate:)- aici ma refer la jumatatea care luat de valurile vietii cumva o uitasem:) Gazdele au deschis evenimentul cu scurte prezentari tinute de Domnul Stefan Dumitrescu, Presedinte Asociatiei Nationale a Pensionarilor din Romania ,...

... si de Domnul Mihai Spirache... - Asociatia Crestina "Sfantul Arhanghel Mihail". Invitati pe rand la prezidiu, prin amanuntite alocutiuni, cateva din personalitatile vietii culturale si stiintifice romanesti de pe ambele maluri ale Prutului, ne-au destainuit cateva din tainele cunostintelor dumnealor referitoare la viata, opera, activitatea si nu in ultimul rand moartea poetului sufletului nostru Mihai Eminescu. Cu scuzele de rigoare ca nu am retinut numele tuturor , ceea ce cred ca nu ar fi un lucru neobisnuit la mine:), amintesc pe: - Domnul Conf. univ. dr. Ion Coja care a avut ca tema "Sacrificarea lui Eminescu" - interesant punct de vedere. - Domnul Gheorghe Iscru in calitatea dansului de Conf. univ. dr. ne-a adus in fata tuturor pe "Eminescu si cea mai mare izbanda militara a Neamului romanesc:Rovine 1394"

- pe Parintele pogorat printre noi ca de pe treptele templului carpatic care ne-a electrizat pe toti prin discursul aprins cu nuante evident teologice, referitor la fiinta eminesciana ca simbol al reintregirii marii Dacii. - si nu in ultimul rand pe Doamna Elis Rapeanu al carei talent oratoric, didactic dar si artistic pe mine unul m-a atins:), si spun asta pentru ca atunci cand mi-a venit randul sa recit versurile Badiei Mihai, am constatat ca "Scrisoarea a III-a" am spus-o in duet cu doama Prof. univ. dr. care pe langa tema dansei "Eminescu si Biserica Ortodoxa stramoseasca" a participat si la dialogul dintre Mircea cel Batran si Baiazid cu tot ce implica un astfel de moment de la rostirea versurilor in paralel cu umilul actor:)) si pana la gesticulatia aferenta unui astfel de moment plin de tensiune artistica :))) Aplauzele le-am impartit pe din doua :))) Si cum noi nu am fost chemati acolo doar ca sa ascultam si sa ne imbogatim bagajul de cunostinte, ci sa si prestam pe cat posibil artistic:)) din creatia eminesciana dar si a altor mari constiinte ale literaturii romane care au inchinat o parte din arderea lor interioara in candela de poezie a recunostintei poporului roman pentru un astfel de dar coborat prin Harul Lui Dumnezeu din constelatia geniilor pe cerul dragii Romanii, intre alocutiunile prezentate Afro a fost prima invitata dintre noi la microfon sa rosteasca un "Imn Eminescului" scris atat de nepamantesc de vrednicul de pomenire I.P.S. Bartolomeu Anania. Ne-a ridicat apoi in alte dimensiuni cu "Rugaciunea uni dac" si prima poezie a lui Eminescu "Doina, Doinita". Cand mi-a venit si mie randul:), in camasa ce intamplator se confunda cu fundalul de parca eram imbracat in lemn si dat cu lac:))... ... pe langa duetul mai sus amintit:)), momentul gloriei personale oricum injumatatita:) a fost intrerupt de unul dintre personalitatile mai sus prezentate care stand in sala, fiind probabil usor grabit:)), din si cauza unor probleme firesti de auz:), a intrebat pe o tonalitate ce putea concura lejercu instalatia de sunet a salii "Eu cand intru?":))) ... i s-a raspuns discret din spate "Putin mai tarziu":)), dar din aceleasi motive mai sus enumerate intrebarea s-a repetat parca si mai ferm "Eu cand intru?":)))... Cred ca e de prisos sa mai spun ca dupa ce "Scrisoarea a III-a" a fost expusa pe doua voci:), "Balada pentru Eminescu" de Radu Gyr si "Lui Eminescu" de Alexandru Vlahuta au avut acelasi efect alunecos pentru auzul asistentei:))) Probabail ca asta am si meritat:) pentru ca insensibil cum sunt , cand toti ceilalti erau patrunsi de sentimentul adanc izvorat din sufletul marelui nostru poet, eu m-am lasat coplesit doar de caldura verii ce razbatea de afara prin ferestrele deschise odata cu zgomotul aglomerat al strazii:))... Doamna Eliza, a carei fotografie din pacate nu apare inca, ne-a infiorat pe toti cu trairea celor rostite colorand frumos atmosfera cu accentul dansei dulce basarabean. Iar ca o incununare a tot ceea ce auzisem si traisem pana atunci aproape de final au urcat pe scena doi minunati muzicieni , Domnul Vali Cucu la pian - cel impreuna cu care avusesem o experienta minunatat cu cateva saptamani in urma la un alt spectacol cand a avut marinimia sa creeze fondul sonor in timp ce eu spuneam cateva versuri inchinate istoriei glorioase dar si dramatice a poporului roman - si Domnul Vali Albesteanu la vioara ... care ne-au mangaiat sufletele celor ramasi cu "Balada" lui Ciprian Porumbescu si "Rapsodia romana" de George Enescu. Bine-nteles ca exista si imagini filmate din acea seara de 15 iunie dar probabil ca ele plutesc nestiut pe valurile spatiului virtual:) Poate vor aparea:) Am plecat de acolo cu imaginea esentei acelei seri ... dar si aceea a ochilor inlacrimati ai unei tinere fete care atunci cand la final s-a auzit in boxe melodia "Eminescu" pe versuri de Grigore Vieru in interpretarea sotilor Doina si Ion Aldea Teodorovici, nu si-a mai putut controla plansul curat izbucnit din adancurile radacinilopr inaintasilor sai, si cu marturia Alexandrei Svet, o prietena de pe atat de controversatul spatiu de socializare al internetului:) care spunea ca la auzul versurilor eminesciene s-a surprins impreuna cu alti doi prieteni - si poate nu numai ei - cu lacrimile siroind pe obraz... Acestea toate m-au facut sa cred ca poate inca nu e totul pierdut! Va Multumesc! Doamne ajuta!

Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

De Inaltarea Domnului evenimet cultural in memoria eroilor.

Hristos s-a inaltat!

Strecurat printre picaturile de ploaie, pe 24 Mai, dupa o dimineata petrecuta in mijlocul Bisericii inaltata de pe pamant la Cer de Harul Marii Sarbatori, am plecat grabit spre Bucuresti, stropit de goana masinilor:) ce alergau ca la raliu si nu mai aveau timp sa ocoleasca lacurile de pe marginea drumului, formate parca special pentru navetistii pur sange ca mine:)) Solicitat de Domnul Mihai Spirache, Presedintele Asociatiei Crestine Sfantul Arhanghel Mihail, care impreuna cu Asociatia Nationala a Pensionarilor din Romania si Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina, au organizat o manifestare culturala in memoria eroilor poporului roman ce urma sa se desfasoare la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, ... unde odihnesc Sfintele Moaste al Voievodului Martir Constantin Bracoveanu, si unde este asezata spre inchinare si mana Sfantului Ierarh Nicolae. Am plecat cu "bagajele" sufletului si ale mintii pregatite pentru a rosti cateva versuri dedicate memoriei celor ce acum ne privesc si de sus si ale caror jertfe au sfintit pamantul romanesc. Am plecat cu emotiile ce nu ma parasesc niciodata indiferent de imprejurare:), si pe care uneori nu le pot ascunde in nici un fel:), dar cu linistea sufleteasca data de experientele anterioare traite in cadrul unor astfel de evenimente organizate tot de cele trei asociatii romanesti preocupate de pastrarea, cinstirea si aducerea aminte a trecutului neamului nostru. Cu doar trei zile inante, chiar cand Biserica Ortodoxa i-a praznuit pe Sfintii Imparati, intocmai cu apostolii, Constantin si mama sa Elena , fusesem invitat de cele trei organizatii la Aula Magna a Facultatii de Drept sa spun cateva versuri scrise de Grigore Vieru si Leonida Lari, in cadrul unui eveniment cultural dedicat implinirii a 200 de ani de la smulgerea din trupul Romaniei a Moldovei dintre Prut si Nistru. ... acum cand ma gandesc la acea zi, pentru mine urcarea si rostirea versurilor de la prezidiu a fost ca un urcus oarecum indraznet, usor inconstient si sper deloc poluator pe versantul suferintei acestui neam... ... iar prima intalnirea cu manifestarile cultural- artistice organizate de cele trei asociatii romanesti fusese la Sala Agir tot din Bucuresti unde iarasi fusesem solicitat sa spun cateva poezii cu ocazia zilei de 9 Mai cand s-au implinit 135 de ani de la declaratia de independeta si 67 de ani de la capitularea Germaniei naziste. ... acum cand ma gandeam la toate acestea incepeam deja sa ma umflu putin in pene:), dar cum Dumnezeu are grija de toti fiii Lui:), vazand ca in loc sa ma ridic cu duhul in Bucuria Inaltarii Domnului incepeam sa ma impaunez cu mintea, in marea Lui Bunatate, in intervalul de timp cand la Biserica Sfantul Gheorghe Nou se oficia o slujba de pomenire a celor adormiti, pe mine m-a trimis nu departe , undeva in spatele Hotelului Intercontinental la ARCUB (Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti) cu care urmeaza sa colaborez petru 1 iunie, sa probez costumul potrivit acelui eveniment:)... si cum veneam eu tantos cu mintea afumata de drogul mandriei ca voi spune versuri in cinstea eroilor chiar intr-o zi asa de mare langa statuia Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu, cand am ajuns la ARCUB am aflat ca pentru 1 iunie nu exista costume de Hamlet, Othello sau alte personaje demne de un maestru ca sunt eu:)), ci a mai ramas doar unul de soricel sau nu stiu ce alta maimutica :)))), asa ca imi place sau nu, unul ca asta va fi al meu:)))... Dupa dusul asta rece care m-a trezit mai tare decat stropii de ploaie, m-am reintors cu picioarele pe pamant si i-am multumit Domnului pentru darul minunat al acelei zile dedicate memoriei eroilor nostri, si mai ales ca totusi nu mi-a dat pana ala capat ce as fi meritat adica sa ma duc sa spun versurile in costumul de la ARCUB :))) Am ajuns la Biserica de la Km 0 chiar cand se imparteau prinosase celor prezenti oacazie cu care m-am ales si eu cu un paharel ce coliva si un colacel care au indulcit sufletul inainte de prestatia artsitica pentru care venisem. Deschiderea momentului cultural artistic a facut-o fanfara ale carei cantece trezeau parca din inertia blazarii tot cugetul si spiritul romanesc, iar dupa alocutiunile organizatorilor am fost invitat sa rostesc impletindu-ma in alternanta cu melodiile instrumentistilor, cuvintele minunate constituite in versuri, strofe si poezii izvorate din geniul creator al unui popor martirizat pe Crucea istoriei. Dumnezeu Cel Bun iarasi si-a revarsat Marea Lui Mila si in timp ce spuneam in vacarmul strazii cateva din creatiile poetilor Valeriu Gafencu, George Cosbuc, Radu Gyr sau Vasile Militaru, vedeam in ochii catorva din cei prezenti mici cristale curgatoare izvorate din dor si dragoste pentru cei plecati la Ceruri. I-am multumit inca o data in gand Lui Dumnezeu pentru Darul minunat cu care a mangaiat sufletele celor prezenti, iar la sfarsit, pe langa aplauzele ce incercau sa strabata zgomotul metropolitan, vre-o 8-10 tiganusi care dupa ce au cascat gura la ceea ce se intampla acolo m-au asaltatat si mi-au oferit in accentul inconfundabil tot ce aveau ei mai bun:))) "Neneeeaaaa ceee fruumooss aa foooost , cee nee-aaa plaaacuuuuttt" Am plecat spre casa insotit de lacrimile de mila, de dor , de ruga si de dragoste ale celor ce mijlocesc pentru noi inaintea Tronului Slavei Lui Dumnezeu, materializate in stropii de ploaie ale unei seri de Mai. 

 Va Multumesc!

 Hristos s-a inaltat!

 Pentru dumneavostra Florin Nan - 0721810179 - florinnan@yahoo.com

"Dor de Basarabia, Dor de Romania adevarata, doar cu Hristos!" - la Brasov.

Hristos a inviat!

In urma cu cateva saptamani, in Postul Mare, pe 24 Martie, in Samnata din-naintea Praznicului Bunei Vestiri, A.S.C.O.R. Brasov a organizat un eveniment cultural inchinat memoriei sotilor Doina si Ion Aldea Teodorovici dar si framantorilor prin care a trecut si inca mai trece sufletul poporului roman de pe cuprinsul vechii Dacii.

 Andrei Ciobanu, cel care a mai avut generozitatea si anii trecuti sa-mi propuna sa particip la anumite evenimente din viata prietenilor mei brasoveni - asa cum imi place sa-i numesc pe cei care alcatuiesc acest suflet comun crestin ortodox al fostilor sau actualilor studenti din cetatea cu amestec de parfum medieval si post modern de peste munti - mi-a facut invitatia si de data aceasta sa ma prezint cu tot ce cred eu ca e mai potrivit pentru o astfel de intalnire speciala. Bine-neteles ca primul gand mi-a fugit la versurile poeziei "Eminescu" a lui Grigore Vieru cantata de sotii Teodorovici, dar dupa o analiza mai atenta a starii de fapt, am ajuns la concluzia ca ar fi o lipsa de simt al masurii din partea mea sa rostesc ceea ce marii artisti ai Basarabiei si ai intregii Romanii au interpretat cu atata inspiratie si Har de la Dumnezeu. M-am aplecat insa asupra altor creatii ale poetului ce plangea dorurile Brasarabiei, la care am mai adaugat versuri ale lui Eminescu, Vasile Militaru, chiar Toparceanu pentru a mai insenina putin sufletele, si din aceasta lista nu putea sa lipseasca pe langa alti poeti ai inchisorilor comuniste sfantul Valeriu Gafencu.
 Am fost putin contra cronometru cu memorarea versurilor si alcatuirea programului asa ca, mi-am mai luat un timp de repetitie si in trenul care ma duce serpuitor printre munti pana la Brasov. Experienta aveam destula in astfel de preocupari:), chiar din anul I de studiu al artei actorului cand faceam naveta la scoala la Bucuresti si imi repetam poeziile, monoloagele si rolurile oriunde si oricand prindeam putin timp liber, iar asta se intampla mai ales in tren cand imi fixam privirea intr-un punct , de preferat pe geam, dar existau cazuri cand fara intentie, si asupra vre-unei persoane, iar textele se derulau in capul meu insotite evident de grimasele involuntare ce decurgeau firesc ca o consecinta neaparata a trairilor interioare:)... si nu de putine ori vedeam cum persoanele din preajma mea se retrageau discret, dar oricum usor alarmate ca un tip ciudat pe culoarul trenului se schimonoseste in oglindirea geamului sau chiar direct in ochii celor din jur :) Sper sa fi capatat puterea de a ma controla cat de cat si sa nu fi provocat aceleasi reactii celor din jur in drumul spre Brasov!:) Oricum pentru o mai multa siguranta ma ridicam de la locul meu si faceam deplasarea spre cele doua capete ale vagonului unde la adapostul usilor glisante si al aparentei deplasari cu un scop precis puteam sa a maimutaresc cat vreau:) Bine ca din cand in cand primeam si telefoane salvatoare ale aparentelor ori de acasa ori chiar de la Brasov.
 Dupa aceasta calatorie presarata cu minunate imagini montane amestecate cu versuri interioare, telefoane si posibile formule de inceput, am ajuns in gara din Brasov, nu inainte de a cauta din priviri centura orasului pe care rulasem cu o saptamana inainte spre localitatea Teliu de care ma legau amintiri la foarte frumoase! 

Pentru ca timp mai aveam cu gramada pana la inceperea evenimentului, s-a oferit sa-mi fie "ghid" prin Brasov:) pentru cateva ore Maria, o prietena sanpetreanca:) pe care o intalnisem si la Bucuresti intr-o seara de poezie despre care voi scrie alta data. Poate fiindca mai vorbisem de cateva ori la telefon sau nu stiu exact din ce alt motiv, cand am vazut-o am avut aceeasi impresie cum mi s-a mai intamplat si in alte imprejurari, adica sa traiesc sentimentul ca ne cunoaste de cu mult mai mult timp decat ne stiam cu adevarat:)... Frumos sentiment!:) ... Si am pornit amandoi agale, vorbind cate toate:), prin atat de cunoscutul centru al orasului:), ea vorbindu-mi in neaosul accent ardelenesc, din care nu lipsea omniprezentul "No":) insotit din cand in cand de cuceritorul "Amu":))) ...

... Nu puteam ca si de data asta sa nu intru sa vizitez Biserica Neagra:), despre care am citit odata ca atunci cand a intrat Mihai Viteazul in Brasov si a vazut-o a intrebat "Ce e asta?";"O biserica ";"De ce n-are Cruce? Daca pana maine nu are Cruce o daram"... si de a doua zi dimineata a avut cruce :). Aceastea au fost urmele Voievodului Mihai,... ale mele au ramas probabil doar in mintea domnului de la intrare pe care atat l-am stresat cu intrebarile mele legate de cum functioneaza orga incat mi-a intors spatele si a disparut brusc inauntru:))
Dupa ce am trecut si pe langa zidurile vechi ale cetatii si fiindca se apropia ora de incepere a evenimentului pentru care de fapt ma aflam la Brasov, am luat-o inspre complexul studentesc Memorandului strabatand pentru ceva vreme, din care la un moment dat aveam impresia ca de fapt mergem pe loc:), o mica parte din Strada Lunga careia i-am inteles atunci motivul denumirii:)
 Evenimentul cultural avea sa se desfasoare intr-un loc cunoscut mie de cu doi ani inainte cand prezentasem programul artisctic "Povestea lui Gheorghe Mot", asa ca revederea mi-a fost din nou familiara.
 Privind afisul cred ca a fost toata lumea prezenta:) Eu unul cel putin cred ca ma aflam acolo si sufleteste nu numai prin prezenta fizica:))...

... sunt sigur ca si sotii Teodorovici erau acolo in mijlocul nostru in chip nevazut.

 Dupa bucuria revederii cu cativa dintre prietenii mei brasoveni, discutiile de inceput si apropierea fata de cei pe care-i vedeam pentru prima data dar care aveau sa urce pe scena in aceasta manifestare culturala, Andrei cu glasul coplesit de emotie a dat semnalul de incepere a evenimentului - ca daca l-as numi spectacol ma tem sa nu para poate usor nepotrivit. S-au urcat pe scena o parte din cei invitati , incepand de la copii de scoala pana la nonagenari, martori ai evenimentelor dramatice traite de romanii nostri de dincolo de granitele actuale ale tarii. In tot acest timp ma intrebam daca totusi e potrivita si uracarea mea scena, ca unul ce este foarte departe cel putin in plan fizic si temporar fata de toate aceste adevaruri cutremuratoare. Asa cum mi se intampla mereu cand emotiile imi dau tarcoale, simteam ca ma deshidratez usor dar sigur :) si in timpul
proiectiei "Mesajelor din trecut" ...
 
 ... dupa care prevedeam ca voi urma, devenisem uscat ca iasca, asa ca am apelat la marinimia Mariei:) pentru a-mi da un strop din "apa vie" colorata a chimicalei "naturale" obtinuta in mod firesc prin cine stie ce procese tehnologice si imbuteliata in recipientul de plastic, probabil reciclabil:)) ... si am avut dreptate:), urmatorul chemat pe scena am fost eu:)
Imi schitasem foarte multe formule de inceput, dar pe timp ce trecea timpul cadeau toate variantele asa ca, dupa un astfel de moment am hotarat repede ca cel mai potrivit ar fi sa deschid momentul meu cu Imnul neamului de Vasile Militaru , urmat de celelalte poezii pregatite ale celorlalti poeti ai neamului nostru romanesc. M-am bucurat ca aveam ascunsa "in maneca" o poezioara a lui Grigore Vieru potrivita anotimpului ce tocmai incepea si cu priza la copiii prezenti in sala, indiferent de varsta :) ... intamplator - sau nu:) - o am si inregistrata:)
  Florin Nan - Puisorii de Grigore Vieru

Asculta mai multe audio soundtrack

Destul de des trageam cu proivirea la Andrei, pitit undeva dupa cortina , sa vad cand imi face semn sa ma opresc:), si daca nimic nu se schimba in atitudinea lui aveam de gand sa continui pana ne dadeau gazdele afara :))... dar nu a fost nevoie pentru ca prin nu stiu ce minune sau semn discret primit din exterior, mi-am incheiat numarul asa ca am dat posibilitatea si celorlalte persoane sa aduca ofranda sufletului unui neam martirizat. 

Cu intarzierile inevitabile, am ajuns la finalul intalnirii noastre, ce a culminat cu plecarea mea val-vartej la gara, unde dupa ce am ajuns in timp util datorita promptitudinii unui om minunat si discret - care probabil se numeste tot Andrei (foarte multi Andrei in A.S.C.O.R.:)) - am plecat spre Ploiesti rontaind dintr-o punga de covrigi luata la repezeala din gara, din care cred ca i-am dat si Mariei vre-o 2-3:) pentru care cu siguranta mi-a multumit fain:), lasand Brasovul in urma cu gandurile si trairile lui... ...

... mangaiat de razele iluminatului metropolitan.

 Pe scut, acestea au fost cateva din amintirile mele legate de acea intalnire de suflet de la Brasov care-mi rasuna si acum ca un "Dor de Basarabia, Dor de Romania adevarata, doar cu Hristos".

 Va Multumesc!

 Doamne ajuta! Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com