Mihai Eminescu: "Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc"

Mihai Eminescu: "Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc"

Ofertă programe artistice. Nimic fără Dumnezeu!

Doamne ajuta!

Bine aţi venit!

Ma numesc Florin Nan, locuiesc în Ploiesti , judetul Prahova şi sunt actor. Vreau să vă spun că având ajutorul Domnului Hristos Cel ce a spus "Fără Mine nu puteţi face nimic", am alcătuit cateva
programe artistice sub forma unor recitale de poezie, proză şi ... nu numai:)

Detalii gasiti intrand pe link-ul continut de titlul fiecarui program.

Prezentat la Dridu Snagov, Ploiesti, si alte foarte scurte fragmente prezentate tot la Ploiesti:), iar Ploiesti si Dridu:)


B) Staroste (Prezentator - Entertainer) pentru Cununii, Botezuri si alte Bucurii !:)

C) "Povestea lui Gheorghe Moţ"
Dridu Snagov (VIDEO) ... mai puteţi vedea imagini din spectacolele susţinute la Braşov, Valea Plopului, Cernauţi, Cluj-Napoca, Ploieşti si Sanpetru, Ploiesti-Sf.Ilie, Ploiesti- Sf. Arhangheli, ... si fragmente la Teliu, Bucuresti 2012, Sophia, iar Bucuresti:), Aiud si deDor

D) "Călătorie de suflet"
-Pentru moment:) va pot povesti:) cum a fost prezentat la Dridu Snagov, Ploiesti, Cluj-Napoca... si fragmente la Muzeul Satului, Fierbinti 2011, Fierbinti 2012, Bucuresti 2013, si deDor

F) Mos Craciun pentru Sarbatori
Bucuresti, Ploiesti, Manastirea Ghighiu ...

Urmând îndemnul Părintelui Nicolae (Steinhart) de la Rohia din cartea sa cu titlul "Dăruind vei dobândi" şi având în minte explicaţia Părintelui Arsenie Papacioc cel care spune că "Nu dai ce ai , ci dai ceea ce eşti", aş vrea să vă propun aceste modeste produse artistice ale mele, iar în cazul în care consideraţi că aceste programe sunt în spiritul a ceea ce aţi dori cândva să urmăriţi din postura de spectator sau să oferiţi într-o prestaţie live oricarui gen de public iubitor de Dumnezeu, de oameni si de tot ce ne inconjoara, pot fi contactat la nr. de tel. 0721810719 şi la adresa de e-mail florinnan@yahoo.com .

Vă multumesc!

Doamne ajută!


marți, 27 martie 2012

Recital Omagial de Poezie Crestina la Teliu, langa Brasov.

De cateva zile si nopti, Primavara a venit frumos si anul acesta cu adierile ei duioase si imbratisari de vant incalzitor... Insulele de zapada de pe campuri dispar discret si parca se retrag mai sus peste dealuri pana pe varfurile reci ale muntilor. Prin parfumul delicat al florilor rasarite din pamantul dezghetat, si-a anuntat intentia de a zbura pe cerul inmiresmat al spiritualitatii noastre, prima manifestare cultural artistica de sezon:) si de la care invitatia de participare a venit cu pas usor, asemeni caprioarelor din padurile reliefului lin din partea de rasarit a Brasovului, unde urma sa inmugureasca florile interpretative ale creatiei Parintelui Ghelasie. Chiar cu riscul de a ma exprima intr-o forma banala, trebuie marturisit ca oamenii din acest binecuvantat coltisor al tarii noastre, localitatea Teliu, avandu-i in fruntea lor pe Parintele Costin Butnar si pe D-nul Primar Serban Vasile, sunt cu adevarat iubitori ai oricarei forme de arta creatoare spre Slava Numelui Lui Dumnezeu si folosul oamenilor... iar roadele, de cativa ani tot incep sa apara. Manifestarile incepeau pe data de 17 martie din timpul pranzului, iar noi cei invitati pentru a rosti din scrierile Avvei Ghelasie, adica Afrodita Androne (Afro) - de care am mai "vorbit" in scrierile mele aici, Jean Lemne (Jenel) - nelipsit si el de pe blogul meu:), impreuna cu subsemnatul am pornit spre Tara Barsei, ei doi de-abia pe la 5 si ceva dupa amiaza din Bucuresti iar pe mine m-au imbarcat din Ploiesti cu muult dupa 6 seara :) Intre timp, cateva persoane cu suflet mare chemate tainic de Avva Ghelasie, ajunsesera in decorul de primavara transilvana de la Teliu, unde aerul rece coborat din inaltimile muntilor tinea cat mai treaza amintirea iernii ce parca nu vroia sa-si ia catrafusele si sa se mute odata de la noi:). Probabail ca dansii mai strabatusera si in alti ani drumul ce urma sa-l parcurgem si noi cat de curand, de au ajuns asa repede si la adresa exacta:) ... oricum dupa o noua acomodare cu imprejurimile tipic rurale din jurul Bisericii si ale asezamantului cultural, ce contrastau placut cu modernele autoturisme parcate cu grija de a nu pata cu ceva nuanta de autentic romanesc al unei asezari din Ardeal, au purces in acord cu programul planuit de organizatori la Slujba de pomenire a Parintelui Ghelasie, oficiata de Parintele Arhimandrit Hristofor Bucur, staretul Schitului "Sfantul Ioan Botezatorul" din Poaiana Brasov . ... Rugaciunile Bisericii s-au inaltat ca un miros de buna mireasma catre Tronul Sfintei Treimi... ... iar prinoasele credinciosilor sunt forma materiala de milostenie, oferite in Numele Lui Dumnezeu pentru pomenirea adormitilor robilor Sai. ... Bogdaproste! Odata partea liturgica incheiata , din fotografii ne dam seama ca s-a trecut la perindarea pe scena a celor prezenti, pentru a da viata unei parti a operei Parintelui de la Frasinei. Deschiderea oficila a recitalului i-a apartinut, firesc as spune, Parintelui Costin Butnar cel pe care aveam sa-l descopar peste cateva ore ca fiind un adevarat "om de scena":) ... gheata fiind sparta, cu binecuvantarea Parintelui au urcat pe scena: ... d-nul Adrian Munteanu ... ,
... apoi un alt domn, in fata a carui smerenie ma inclin ... mare dar de la Dumnezeu e discretia !... , ... si alte cateva persoane deosebite, daruite si cunoscute de Dumnezeu ... ...din randul carora am avut bucuria la momentul potrivit sa cunosc cateva... Saru' mana mamei doamnei preotese! Acest prim buchet de versuri a fost asezat in vasul cu apa curata al muzicii corului Alithea. Pentru a se atinge mai bine iconicul creatiei literare a Avvei Ghelasie, au urcat pe scena si slujitorii Sfintelor Altare. Si pentru ca Imparatia Cereasca a fost adesea asemanata de Mantuitorul nostru Iisus Hristos cu o Masa Imparateasca, s-a trecut la o mica forma de pregustare a acestei Bucurii binemeritate:) ... imi place sa cred ca aceasta a fost o mica repetitie pentru momentele festine ce aveau sa urmeze cand ne vom face si noi aparitia :) Glasul Parintelui Ghelasie a imbracat iconic cu nuantele sale carpatine, bucuria intalnirii de suflet a celor ce l-au cunoscut candva pe traitorul vietii pustnicesti din monahismul romanesc de sfarsit de secol XX. Din imagini se vede ca cel care a avut bucuria sa-l "introduca in scena" pe Avva, a fost Domnul Marius Ciulica. Programului cultural artistic din prima zi a fost incheiat in mod oficial de prezentarea propriilor creatii poetice sustinute de scriitorul, teologul , poetul si prietenul nostru Florin Caragiu... ... cel pe care tare mult mi-as fi dorit sa-l ascult dand glas scrierilor sale, ... insotit de poetul Eugen Serea cu ultimul volum de poezii intitulat limpede ca un apus senin si tainic "Vecernie" Multumesc frumos pentru cartea daruita! Intre timp, noi cei trei intarziati, strabateam cu viteza legala kilometrii de drum serpuitor printre munti si statiunile turistice de pe Valea Prahovei, pana ne-am trezit usor derutati aproape de intrarea in Brasov , oras pe care din studiile aprofundate asupra hartilor electronice:), trebuia sa-l ocolim pe centura, mergand oarecum spre Sfantul Gheorghe, trecand prin localitatea Prejmer, de a carei cetate ne legau amintiri cinematografice din vremea studentiei:), si urmand soseaua lina pe relieful depresionar, aveam sa ajungem fara complicatii la destinatia noastra - Teliu. Totul a decurs conform planului, doar cu cateva mici exceptii:) daca tinem cont ca la un moment dat, de pe centura am virat dreapta spre Buzau vre-o cativa km:), prin sate ale caror nume mi-a fost cu neputinta sa le pronunt:), dar sa vi le mai si reproduc:),... iar bornele kilometrice, singura salvare a soferului, erau jupuite si sterse cu mare simt de raspundere:), de am crezut pentru cateva secunde ca localnicii prajolisera totul in calea navalitorilor, adica a noastra:) Drept urmare, dupa cateva incercari zadarnice de descifrare a celor scrijelite pe bornele cu pricina:), fixand autoturismul marca Opel Corsa:), cu numarul de inmatriculare "B-nu stiu cat-AFR", proprietate personala a Afroditei:), cu farurile dirctionate inspre tufele unde erau ascunse:)si spre care Jenel luandu-si inima in dinti a pornit in plina noapte:), am intors masina din trei miscari:) si ne-am luat talpasita inspre locul de unde gresisem initial - centura Brasovului. Dupa o scurta convirbire telefonica pe care Afro a avut-o cu cei care ne asteptau, am continuat plini de incredere calatoria nostra:), numai ca de data asta nu am mai gresit virand la dreapta, ci la stanga:), inspre o localitate cu nume neaos romanesc de data asta dar, pe care trebuia sa o ocolim:)). Dupa intrebarile din om in om am intels ca ptr a ajunge la Teliu trebuia sa tinem drumul drept:)"Ati vazut ce usor era? Trebuia sa mergem drept" - am concluzionat noi:)) Cand am ajuns la destinatie i-am gasit pe participantii la evenimentul cultural, atati cat mai rezistasera pana la ora tarzie cand ne-am facut noi aparitia, vizionand proiectia unui film rusesc foarte bun, ca de altfel orice film artistic in care joaca sau care e regizat de Nikita Mihalcov, cel care in visele mele cu totul nerealiste:), daca m-ar suna si mi-ar cere sa joc intr-o productie de-a domniei sale, as pleca in momentul imediat urmator spre Moscova, iar pe parcursul drumului garantez ca as invata sa vorbesc si ruseste:), nu numai sa innumar de la 1 pana la 10 - singurul lucru cu care m-am ales in cei 8 ani obligatorii de limba rusa la scoala:).
Asa cum ii sta bine musafirului, nu dupa mult timp am fost invitati sa luam cina impreuna cu toti cei prezenti, iar la sfarsitul mesei care pe langa bunatatile de post a fost presarata cu discutii de suflet si de duh foarte frumoase si folositoare, conduse cu mare abilitate si farmec de gazda noastra Parintele Costin Butnar, am fost cu totii tinta unei intrebari cu un mare grad de dificultate, tot din partea parintelui care, incercand sa formulez cat mai aproape de adevar, suna cam asa: "Acum vreti sa mergem sa va arat unde veti fi cazati sau vreti ma duc si sa aduc chitara?" :)) Raspunsul a fost aproape la unison "Da", si bine-nteles ne refeream la partea a doua a intrebarii:) Acum privind in urma, realizez ca, "cenaclul muzical literar artistic" creat ad-hoc:) - la care parintele ne-a incantat de-a dreptul cu vocea si talentul muzical, si la care noi am contribuit cu versurile cautate la repezeala prin memorie pentru a fi in tema cu subiectele cantecelor , daca nu era perioada de post ci ar fi fost dezlegare si la alte alte licori inveselitoare:), cu sigurata s-ar fi prelungit poate, cu putina bunavointa din partea participantilor, pana aproape de bataile de clopot ale slujbei de Duminica dimineata:).
Pentru o mai clara intelegere ar fi foarte potrivite cateva imagini filmate de D-nul Eugen Serea, care a avut foarte buna inspiratie de a inregistra momentele de atunci si pe care asteptam cu nerabdare sa le vedem:)... si sa le postam:) Acolo se poate vedea cum eu luat fiind pe nepregatite am mai sarit cate o strofa:)... am mai uitat cate un autor:)... (Gata mi-a trimis Domnul Serea un mic fragment video din acea seara, in care e adevarat apar doar eu:)... sper sa mai apara si altele!:)) Florin Nan - Micro Recital la Teliu:) Vezi mai multe video din cultura Dupa o noapte destul de scurta in privinta timpului de odihna - asta daca tinem cont ca eu fara 8 ore de somn ma misc de parca as fi putin teleghidat:) - a doua zi dimineata, in Duminica Sfintei si de Viata Facatoarei Cruci, am participat la Sfanta Liturghie impreuna cu credinciosii satului carene priveau cu atata caldura si buna-cuviinta romanesca adevarata, ca aveam impresia unei reveniri in mijlocul unei comunitati familiare, ceea ce de fapt este Biserica. Atunci am vazut si noi pentru prima data imprejurimile la lumina zilei:) ... La sfarsitul slujbei, dupa cuvantul de invatatura despre Cinstirea Sfintei Cruci, tinut in fata poporulul roman binecredincios prezent in Biseerica, Parintele a facut invitatia celor doritori la partea a doua a recitalului de poezie in memoria Parintelui Ghelasie, ce avea sa inceapa imediat in spatiul frumos amenajat pentru astfel de evenimente culturale. Drept sa spun, nu ne asteptam sa vina nimeni in afara celor implicati direct in creearea acestei manifestari, dar ne-am bucurat sa vedem cum cateva femei si cativa barbati ai satului care, in loc sa tina drumul spre casa, s-au abatut sa ne asculte pe noi spunand versurile Avvei de la Frasinei. Parintele nu a pus rabdarea nimanui la incercare, si a dat semnalul de incepere a spectacolului de poezie, prezentandu-ne pe fiecare in parte ca un adevarat om de scena.
In fata oamenilor, sus pe scena, apare sentimentul de raspundere fata de cei care din bunatate sufleteasca si dragoste de Adevar si frumos, vin sa asculte cuvintele scrise de persoane atinse de Harul Lui Dumnezeu. ... Ne bucuram ca intr-un colt al salii, cu discretie isi gasise locul si D-na Preoteasa Alice Butnar, a carei aniversare era chiar atunci pe 18 mertie! La Multi Ani cu Sanatate, Pace si Bucurii! Intr-o intelegere tacita si rapida cu Afro si Jenel am inteles ca e cazut sa sparg eu gheata:)... Dupa o introducere in plan artistic referitoare la ziua de praznuire a Sfintei Cruci si o scurta calatorie cu ochii sufletului, tot in dimensiune poetica, in spatiile monahale ale tarii noastre, am purces la rostirea frumusetilor iconice ale poeziei si prozei Parintelui Ghelasie. ...eu cu versurile... ... Jenel a avut curajul sa intre in universul prozei... ... iar Afro, in felul ei delicat, a mangaiat auzul tuturor cu versurile parintelui poet ... ... totul se derula sub privirile atente a celor din sala... ... un mic amanunt:)... in spatele lui Florin Caragiu sunt tot eu care la un moment dat, m-am strecurat tiptil de pe scena din nevoia de a da folosinta batistei ce o uitasem in buzunarul hainei:)... Dar n-am ramas acolo:)... am revenit...:)... si am continuat:)... ... Jenel si el a prezentat in felul lui inconfundabil ceea ce pregatise ... ... iar Afro a incantat iarasi ... ... mi-a venit din nou randul sa invit auditoriul in povestea unei poezii... ... Maestrul Jean Lemne:) a avut din nou prilejul sa de-a curs invitatie venita tainic din partea Parintelui Ghelasie... ... arta dramatica este doar una din calitatile acestui suflet mare ascuns intr-un trup atat de firav... ... privind acest colt de Romanie autentica, ma gandeam ca datorita vorbelor rostite de noi le pe scena, la intoarcerea acasa daca aparea intrabarea: "Cum a fost?", se raspundea invariabil:"Frumos!";"Da' ce au zis acolo?"; Nu stiu , da' a fost frumos" :)) ... dar cu orice risc am continuat :)... ... rau nu avea cum sa fie, pentru ca alaturi de noi era si icoana Celui Ce a zis: "Fara Mine nu puteti face nimic" Nu eram singuri! ... dupa aproximativ o ora am ajuns la finalul recitalui de poezie, moment ce ne-a dat sentimentul si speranta lucrului dus la bun sfarsit. Spectacolul insa nu se incheiase, pentru ca Parintele Butnar care ne-a fotografiat din toate unghiurile:), a urcat din nou pe scena si, asa cum ii sta bine gazdei, a inceiat intr-un mod personal invocand in cantec Mila Lui Dumnezeu asezandu-ne pe toti "La umbra Crucii Tale" ... si dupa rugaciunea "Tatal nostru" ne-a mai fotografia odata :))) ... Cred ca e de prisos sa mai spun ca totul a fost filmat, si ca asteptam imaginile cu o nerabdare cel putin egala ca intesitate cu aceea cand asteptam sa vina bunatatile de pe masa :))) Ce s-a intamplat mai departe, discutiile frumoase, invitatia parintelui de a-i trece pragul casei impreuna cu alti oameni minunati, timpul petrecut impreuna, cadrul natural de o frumusete aparte, drumul de intoarcere, si mai ales chipurile duhovnicesti ce au strajuit intalnirea noastra de suflet ... ... toate acestea s-au asezat adanc in inimile noastre ca un dar tainic venit din partea Parintelui Ghelasie de la Frasinei. Nu ma simt inspirat sa fac o incheiere a acestei pagini de amintire frumoasa, asa ca in loc de altceva, ma voi intoarce sa privesc iarasi imaginile de la acest moment deosebit in viata comunitatii de la Teliu,la care am avut bucuria sa fim prezenti si noi, si care ca orice lucru inspirat de Dumnezeu a fost numit simplu "Recital Omagial de Poezie Crestina". Va Multumesc! Doamne ajuta!
Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

"Iernile de altadata..." :)

"Unde-s zapezile de altadata?":)- cine oare nu a auzit aceasta intrebare razbatuta parca din paginile cartilor vechi, cu scoartele tocite de timp si praf, ascunse bine in uitarea unor poduri de case batranesti?
Adevarul esta ca de cate ori am auzit-o, am inceput si eu sa ma intreb oare intr-adevar cum erau zapezile de alta data? - dupa care dorul nostru a plecat pribeag prin vremuri. Sa fi fost mult diferite de neaua pe care o stiu din copilarie, si trimisa an de an de Bunul Dumnezeu pe pamant pentru bucuria oamenilor multumitori de darurile primite?

Din povestirile parintilor si bunicilor am aflat ca in anul nasterii mele 1973, in luna martie, zapada ar fi fost pana al streasina casei, la fel ca si in alti ani cand oamenii sapau cu greu carari prin troiene, dar cu mare bucurie ca Domnul in marea Sa Mila, la vreme timpurie si tarzie trimite din cer tot ceea ce pamantul are nevoie pentru a rasari iarba pentru hrana animalelor si verdeata spre slujba oamenilor.
Lasand gandurile sa zboare in bataia vremurilor:) si rasfoind paginile anilor, l-am intalnit pe bardul de la Mircesti:), pe poetul Vasile Alecsandri:),...

...care a avut bunatatea sa-mi povesteasca in rime imperecheate:), cum se scurgeau zilele si lungile nopti de iarna romaneasca nu de mult trecuta :)
Pentru ca nu a fost in ruptul capului de acord cu nici o forma moderna de inregistrare:), ne-am inteles ca dansul sa-mi lase scris, iar eu sa incerc sa dau glas vorbelor pornite din pana infiorata si ea de albul frigurosului anotimp:).

Insiruite poeziile au pornit una dupa alta...


 ... dar odata cu lasarea serii, iarna ne infioara asa cum numai ea stie din totdeauna:)...

... insa oricat de biciuitor s-ar vrea crivatul "iernei" totusi dimineata pleaca si el la culcare:), iar noi:) ...

Florin Nan - Sania de Vasile Alecsandri

Asculta mai multe audio soundtrack

... zilele fiind scurte, noaptea vine cu pasi grabiti sa ne copleseasca cu imaginea ei imparateasca:)...


... asta numai pentru cei care au indrazneala sa iasa afara si s-o priveasca:)...

... iar pentru cei ce raman inauntru , ca si pentru cei care se intorc degraba alungati de gerul sticlos si albastru ...

Florin Nan - La Gura Sobei de Vasile Alecsandri

Asculta mai multe audio soundtrack

...

Nu stiu daca poetul a apucat sa-si asculte vorbele:) ce cu destula indrazneala i le-am rostit, dar nadajduiesc sa nu ma fi abatut prea mult de la atmosfera creata de el sub inspiratia "Iernilor de altadata" :)

Va Multumesc!

Doamne ajuta!

Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

sâmbătă, 31 decembrie 2011

"Povestea lui Gheorghe Mot" si "Calatorie de suflet" la Cluj.

Astazi 31 decembrie , cand mai tot omul se pregateste pentru petrecerea de revelion:), eu sucit cum sunt:) simt ca tocmai acum m-a lovit fiorul inspiratiei - dar sa vedem si cat ma tine :)- si vreau sa incerc sa va povestesc putin cum au fost vizitele mele la Cluj.
Nu stiu ce voi spune si cat de coerent voi fi , data fiind perioada in care ne aflam:)), dar mai ales ca modul meu de a scrie e presarat cu foarte dese si lungi pauze:) , timp in care gandul imi zboara adesea pe pereti la toti caii verzi ce-mi apar in minte :)))... Ideea e ca de inceput stiu ca acum voi incepe dar de terminat...:)) probabil cam pe 2 ianuarie voi fi gata:),... si daca nu:)... oricum nu ma grabeste nimeni:)
As pleca de la sentimentul ca de doi ani incoace, luna decembrie am simtit-o mult mai darnica decat de obicei , poate si ca un dar al Sfantului Ierarh Nicolae:), pentru ca in ziua sa de praznuire, pe 6 decembrie, cand este si hramul Bisericutei Studentilor de la Cluj,...

... la invitatia Parintelui Ciprian Negreanu si a doamnei preotese Corina Negreanu, care impreuna cu fiinca dansilor Ilinca a carei aniversare este tot pe 6 decembrie, mi-au intrat cu totul la suflet, si fata de care am simtit, asa cum si parintele Ciprian spunea la prima noastra intalnire cand ma prezenta publicului, "ca ne stim din totdeauna" - am mers la Cluj sa prezint in fata celor prezenti la demisolul Bisericutei construita in stil maramuresean:),...

...printre care foarte multi membri si apropiati ai filialei A.S.C.O.R. Cluj , doua programe artistice alcatuite de mine "Povestea lui Gheorghe Mot" si "Calatorie de suflet"
Dezavantajul este ca nu am imagini de la nici una dintre intalnirile acestea de suflet, asa cum imi place sa le numesc, asa ca am "imprumutat":) cateva de pe site-ul gazdelor mele de la Cluj:), iar daca printre cititori vor fi persoane care au cumva fotografii ori filmulete de la aceste evenimente, sau din jurul evenimentelor:), cred ca e de prisos sa mai spun ca le transmit rugamintea sa-mi trimita si mie cateva , iar eu pe masura ce le voi primi le voi si posta pe blog, bine-nteles insotite de comentariile de rigoare:), chiar cu riscul de a fi sub forma unor glume numai de mine intelese:)))... ce sa fac? uneori nu ma pot abtine:), nu ca nu as mai avea control asupra functiilor degetelor mele:), dar uneori mi se par atat de bune comentariile ce-mi vin in minte incat cred ca ar fi pacat sa le pierd:)))
Dar sa ma intorc la subiectul scrierii mele:)
In decembrie 2010 s-a organizat la Bisericuta studentilor din Hasdeu o expozitie de icoane ale mai multor pictori iconari din Cluj, iar gazda noastra, doamna preoteasa Corina Negreanu, a avut ideea, zic eu ca si-a asumat si un mare risc:)), de a ma chema cu "Povestea lui Gheorghe Mot" in cadrul unei frumoase seri de "Icoana, poezie si colind"


Dupa un drum de o noapte cu un trec animat de bucuria aproprierii sarbatorilor de iarna, plin cu studenti ce mergeau la Universitatea din Cluj , dar si cu alte persoane ce se retrageau de pe unde umblasera, acasa in Ardeal, cand simteam ca somnul urmareste sa-si intre in drepturi ,am fost luat in primire:)) de cineva care se intoarcea de la lucru din tari straine si care tinea neaparat , vazandu-ma un bun ascultator:), sa-mi povesteasca aventurile traite peste hotare:), iar cand credeam ca a epuizat tot arsenalul:), a scos din "lada" toata averea de bancuri agonisita intr-o viata de lucrator pe santierele lumii, si luate toate tacticos, pe rand , nu au tinut mai putin de vre-o 3 ore:)) in leganatul adormitor al trenului ce zbura prin aerul rece al noptii tarzii de inceput de Decembrie.
Dupa o dimineata devreme petrecuta la Radu cel care m-a asteptat vre-o ora in gara din cauza intarzierii trenului, si dupa ce am putut admira prin fereastra larga cat peretele apartamentului unde el locuieste impreuna cu sotia si copilasul lor, deschiderea generoasa a centrului universitar transilvan,

... am participat la Sfanta Liturghie de la bisericuta studentilor cu ocazia praznuirii Sfantului Ierarh Nicolae , ocrotitorul acestei parohii "fara granite":)
Pe doamna preoteasa o stiam din fotografiile postate pe internet, alaturi de parintele de altfel, dar ma simteam mai aproape de dansa datorita corespondentei prin e-mail si telefon, dar cand l-am vazut pe parintele iesind din Sfantul Altar cu cadelnita - prima data am dat vina pe oboseala:) - dar chiar am avut impresia ca ne cunostem de mult:))... asa ca dupa sfanta slujba, conversatia cu parintele parea sa fie continuarea unui fir intrerupt nu de mult :)

Cand eram mic, imi amintesc ca atunci cand mergeam in vizita la cineva, mereu ii spuneam mamei sa faca si ea mancare asa buna cum a facut-o gazda:), dar vad ca si dupa o gramada de ani sunt in aceeasi stare:))) Adica pranzul luat acasa la familia Ciprian si Corina Negreanu a fost cel mai bun de pana atunci:)))Spun de pana atunci pentru ca anul urmator parca a fost si mai bun:)))
Din vorba in vorba, de parca am fi depanat amintiri comune:), a trebuit totusi sa nu uitam motivul pentru care venisem eu la Cluj:), asa ca ne-am indreptat spre "sala de spectacol", adica repet demisolul frumos amenajat al bisericutei din Hasdeu.
Pe pereti erau expuse frumos lucrarile iconarilor clujeni, in randul carora se numara si doamna Corina Negreanu, ale caror nume se gaseau trecute pe afisul evenimentului.
Dupa o deschdere sustinuta de Parintele Ciprian si continuata de Parinteles Gansca , a urmat corul de colindatori al studentilor bisericutei care ne-a dus discret si sigur in atmosfera sarbatorilor traite in sanul Bisericii Ortodoxe Romane. Avenit apoi randul meu ... si ce s-a mai intamplat de aici in colo... ramane invaluit in taina amintirilor innobilate de intervetiile scurte ale corului, ce a interpretat foarte inspirat si colinde ale martirilor din inchisorile comuniste.
Finalul spectacolului , tin minte ca ne-a gasit pe toti in picoare... ca un prinos de multumire adus creatiei poetilor nostri , datorita carora ne-am putut intalni si bucura de o seara binecuvantata.

Am plecat de la Cluj coplesit de toate darurile primite de la Sfantul Ierarh Nicolae, care sunt sigur ca a fost in mijlocul nostru de dragul celor ce-i slujesc si- infrumuseteaza aceasta podoaba de suflet care este minunata Bisericuta a studentilor din Hasdeu.
Mereu dupa spectacole am o stare "spumanta":), ce nu ma lasa sa cad sub linia de plutire, asa ca pana la Ploiesti am tot iesit pe coridorul trenului si am cantat in gand si nu numai in gand, colinde traditionale romanesti:))
.
.
.
Dupa un an de zile , timp in care au avut loc alte evenimente , dar cea care m-a legat de inima Transilvaniei, a fost trecerea la cele vesnice a I.P.S. Bartolomeu Anania - Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

... in decembrie 2011 am avut marea bucurie sa fiu din nou invitat la Cluj de parintele Ciprian si de doamna preoteasa Corina Nergreanu, tot de hramul Biserictei, pe care acum o simt ca fiind si a mea:), sa prezint programul "Calatorie de suflet" intr-o seara de poezie si colind.

... de data aceasta alaturi de Corul Studentilor Basarabeni de la Universitatea din Cluj.

Dupa acelasi traseu parcurs ca si cu un an in urma , cu diferenta ca acum cel care a tremurat in gara in racoarea noptii de decembrie a fost Catalin , presedintele A.S.C.O.R Cluj:), si in comparatie cu data trecuta, acum emotiile nu mai erau dataorate intrebarilor interioare de cum v-a fi primit programul meu, ci din cauza glasului deteriorat de raceala la care sunt abonat la fiecare schimbare de anotimp. Si fiindca nu eram foarte sigur ca vocea ma va sustine pana ala sfarsitul spectacolului , am tratat-o tot drumul cu feliute subtiri de lamaie tinite in buzunarul haine , asa cum pe vremuri batranii tineau bucatele de zahar pentru nepoti:)
Tot drumul m-am rugat in gand Miacii Domnului s Sfantului Ierarh Nicolae, sa mijloceasca dansii pe langa Domnul Hristos sa-mi ajute si sa-mi repare vocea "ca sa nu fac drumul degeaba pana la Cluj":)
Pana la urma s-au indurat de milogelile mele si cand am raspuns telefoanelor primite in tren fie de la Ioana, cea care conducea corul studentilor basarabeni impreuna cu care urma sa sustin programul, si in momentul in care am vazut-o in realitate mi s-a intarit convingerea ca avem cu adevarat un popor frumos si talentat:), sau la apelul lui Catalin ca sa afle unde sunt sau daca mai sunt in tren :))), atunci am simtit cum vibreaza usor corzile vocale iar glasul a sunat limpede "Alo!" asa cum nici nu indrazneam sa sper:))
Dupa ce m-am cazat la hotelul rezervat de Parinte si am luat ultimul paracetamol cu apa fiarta de la chiuveta , pentru ca rece nu mai stiam cum e apa de vre-o doua saptamani de tratament cu ceaiuri amestecate cu sare gronjoasa:)... cine a mai pomenit?!:)))- mi-am basculat toate hainele , nu in sifonier, ci chiar in fata televizorlui:), chiar sa ma incurce putin:), nu de alta dar de ani buni de zile am interesantul obicei de a uita cate o bluza, sau chiar si pantaloni prin camerele de hotel de prin tara si strainatate:), probabil unde consider eu ca s-ar potrivi cu peisajul:)))

A doua zi dis -de dimineata:), adica pe al 9 si ceva m-am vitaminizat cu citrice la micul dejun al hotelului de la care am plecat si cu un servelet plin de sare ptr "tratament":) , iar apoi Catalin a avut bunatatea sa ma duca pana la Catedrala Mitropolitana

ce-si sarbatorea Hramul tot in ziua de praznuire a Sfantului Ierarh Nicolae, iar Sfanta Liturgie era slujita in acea zi de P.F. Parinte Patriarh Daniel. Acum drept sa spun nu sunt foarte sigur daca P.F. Parinte Patriarh si-a programat special vizita sa fie in acelasi timp cu venirea mea la Cluj:), dar mie asa imi place sa cred:)). Oricum dupa ce eu am participat la Sfanta Slujba, e adevarat de afara , pentru ca inauntru mai mai aveam vre-o sansa sa intru, acum il astept pe P.F. Sa sa imi intoarca vizita si sa vina la un spectacol de-al meu:))), ca din cate am putut eu observa seara n-a venit:)), sau tot asa o fi vazut ca si mine dimineata ca nu mai e loc inauntru:)... si cum noi nu am avut ecran afara...:)))Uita-ti, asta e genul de glume la care spuneam ca rad numai eu :))))
Odata cu venirea pranzului nu se putea rata masa oferita de doamna preoteasa Corina:) si de parintele Ciprian:), ceea ce eu consider un motiv foarte bun si suficient chiar pentru a face oricand un drum la Cluj :)) Pe langa toate minunatiile oferite am retinut o supa sau o crema de dovleac excelentaaaa:), ca daca as fi fost la mine acasa sigur spuneam sa-si ia fieare cat le trebuie iar restul sa-mi lase mie:))), si a carei reteta mi-a detaliat-o foarte meticulos parintele Ciprian :" Se curata dovleacul..., se fierbe... si... stai s-o intrebam pe Corina" :))) Cum iarasi aveam multe de vorbit, nu neaparat dintr-un surplus de evenimente pentrecute intr-un an de zile ce trebuiau povestite, ci mai ales din starea de nerabdare controlata starnita de bucuria reintalnirii, care tot vorba parintelui ar fi avut loc la un interval de doar 3 saptamani de la plecarea mea, am uitat sa intreb care sunt tainele delicateselor din fata mea:) Poate imi spune doamna Corina intr-un comentariu :))))- Asta e tot o gluma la care rad doar eu:)))

Dupa ce la plecarea spre hotel le-am cerut gazdelor cu un aer indraznet tipic de republican ploiestean o lingura de sare pentru tratament:), am primit ca bonus si cateva fructe exotice sa mai indulceasca putin stilul interpretativ al versurilor:)

Seara spectacolului a fost generoasa cu toata lumea , mai ales ca acum am putut folosi prin priceperea gazdelor si o instalatie de sunet, al carei microfon era chiar cel de fond folosit la intrarea in Sfantul Altar.
La un moment dat am simtit ca tot ce ma inconjura si se intampla era atat de "desprins de la sol", incat ma intrebam ce caut acolo eu un munte de pamantesc.

Si pentru ca prin darul Sfantului Ierarh Nicolae ma aflam la Cluj

pentru a doua oara in ziua lui de praznuire, si fiindca toti copiii indiferent de varsta il asteptasera cu o seara inainte pe Mos Nicolae, cel ce nu prea se la vazut, am simtit ca e cazul la inceputul spectacolului sa ne reamintim ca noaptea, atunci cand noi cu totii dormim...
Florin Nan - Mos Nicolae

Asculta mai multe audio soundtrack

Mi-e dificil sa povestesc desfasurarea programului, presarat iarasi frumos cu interventiile incantatoare ale corului , timp in care eu imi irigam corzile vocale cu feliutele de lamaie:). Oricum am retrait sentimentul ca nu o persoana anume prezinta un program artistic iar ceilalti sunt spectatorii a ceea ce vad ci era o stare ce se poate intalni numai in Biserica... toti traiam acelasi lucru... toti ofeream si participam... ba mai mult mergeam cu asemanarea... Nu noi traiam "taina" ci "taina" ne traia pe noi. Si asta numai datorita minunatelor scrieri inspirate de Dumnezeu si oferite noua de catre marile minti creatoare de comori literare ale poporului roman.
Nici nu stiu cum sa zic: era mai bine daca aveam si imagini, sau e mai bine asa? Cred ca ambele situatii stimuleaza si indruma gandurile sufletelor doritoare de comuniune in incercarea de a cauta frumusetea tainica a cuvintelor.
Ceva urme au ramas dupa noi si ele se pastreaza aici:)

Dupa finalul spectacolului, cand am revenit cu picioarele pe pamant:), in drum spre familia ce mi-a facut onoarea sa ma invite la cina - asta asa ca sa profit si eu de proverbiala ospitalitate a ardelenilor:)- am trecut pe la hotel sa-mi iau hainele, si dupa ce m-am dus de vre-o 50 de ori in baie sa nu cumva sa uit ceva:)), si am cotrobait prin toate sertarele din acelasi motiv:), chiar daca nici nu le deschsesem pana atunci:), si la iesirea pe usa am inceput sa controlez disperat prin geanta sa fac inventarierea lucrurilor care-mi venau in minte la intamplare:), mi-am dat seama ca totusi uitasem umbrela la Bisericuta:)) Disperat l-am rugat pe domnul ce ma insotea cu masina sa ma astepte pana ma reped pana acolo sa-mi iau umbrela , nu de alta dar ma apasa discutia care am avut-o cu mama la plecarea spre Cluj: "Iei umbrela cu tine da' a grija sa n-o uiti!"; "E, cum s-o uit?"; "Asa cum uiti mereu cate ceva pe unde te duci". Imediat s-a rezolvat totul cu un simplu telefon dat la Bisericuta, si o persoana cu multa delicatete a adus-o la masina, probabil uimindu-se de grija mea exagerata pentru obiectul uitat:) Motivul interior numai eu il stiam:))
Cina a fost una tipic ardeleneasca cu tot cea are omul mai bun:), timp in care am invatat ca la intrebarea: "Mai mere o palinca?" - se poate folosi raspunsul "Mai mere un detz" :))))))) Ceva ce in traducere libera ar insemna ca mai merge un paharut cat un deget:)))) Ma intrebam oare ce ar intelege un strain nimerit la noi in Ardeal si care crede ca a prins si el o boaba romaneste?:))) De fapt stiu. Asa cum intelegeam si eu cu ani in urma cand in zona de sud a Statelor Unite, prin Texas, Luisiana si Arkansas nu pricepeam o iota din ce vorbeau cum mine, cu toate ca aveam pretentia ca o rup ceva pe englezeste:)))

Am plecat spre casa cu un tren de noapte, pastrand in suflet bucuria reintalnirii cu sarbatoarea Bisericutei studentilor din Hasdeu, ce m-a primit si m-a daruit prin oamenii sai ca un locas demn de cinstire al Sfantului Ierarh Nicolae Daruitorul.
Lasam in urma imaginea frumoasa si calda a Clujului pregatit pentru Sarbatori.


... si o voce ingaduitoare m-a trezit din zborul gandurilor "Vedeti sa nu uitati umbrela in masina"; "A, nu , acum sunt atent:) Si chiar daca o uit, ramane la prieteni:)"

De fiecare data cand plec de la un spectacol fac analiza: ce a mers, ce nu mi-a reusit asa cum trebuia, ce ar fi trebuit sa mai fac Iar raspunsul mi-l dau singur si-l stiu numai eu:) Si mai e Cineva:)... Cineva Care-mi atrage cu delicatete atentia, si ma intelege, si ma incurajeaza:) Si-I multumesc de fiecare data dar, totusi intr-un mod atat de superficial.

Gandurile de tot felul impletite cu acordurile colindelor noastre strabune m-au insotit pana la Ploiesti, iar cand am coborat ... dupa cateva sute metri , ocupat cu bagajele ce erau mai multe decat la plecare:)... mi-am da seama ca umbrela am uitat-o totusi in tren :)))))))) Prima reactie a fost sa fug dupa tren:), dar imediat mi-am dat sema ca oricum nu-l mai prindeam, usile inchizandu-se automat:), plus ca aveam de ales intre a lasa ce aveam in mana si a fugi dupa umbrela mea calatoare ce se indrepta cu viteza electrica spre Bucuresti si apoi spre Constanta sau, sa ma multumesc cu ceea ce Mos Nicolae imi pusese in suflet si pe langa:)

Cu riscul de a incheia aceasta scriere a mea in stilul ce ma consacrat:), adica asa cum o buna prietena il categorisea ca fiind unul pasunistic:)), merg pe linia mea mioritica si spun - fara a folosi deloc expresii academice, nu din modestie ci pur si simplu pentru ca nu stiu:), dar imprumutand putin dialectul arelenilor mei dragi - ca "O fost tare fain la Cluj!"

Un An Nou cu Sanatate, Pace, Bucurii si suflete innoite !:)

Doamne ajuta!:)

Pentru dumneavoastra Florin Nan - florinnan@yahoo.com  0721810719

Pentru dumneavoastra Florin Nan - 0721810719 - florinnan@yahoo.com

joi, 1 decembrie 2011

E Decembrie si Mos Craciun se pregateste. :)

In fiecare an de 1 Decembrie, odata cu venirea frumosului anotimp al iernii, incep sa cotrobai prin debara in cautarea sacului ce va fi in curand incarcat cu cadouri:), dar care acum tine la adapost intreaga costumatia a lui Mos Craciun:). Si incet incet incep sa apara de prin pungi de plastic:), odata cu danful iute de naftalina,... barba alba a Mosului:),... peruca:), .... mantia:),... si toata imbracamintea lui tinuta 11 luni la pastrare cu mare grija si nerabdare de la o iarna la alta:) Tin minte ca in primul an cand am probat- pardon , cand Mosul si-a imbracat costumul:)) - aveam aceleasi emotii ca in urma cu multi ani:) cand il asteptam cu inima mica mica de tot sa apara de undeva de unde negresit urma sa vina , chiar daca mai erau si ierni cand mai pierdeam momentul vizitei:) , ceea ce ma facea sa-l astept in taina si sa-l tot urmaresc pana pe la sfarsitul lui Februarie :)))) , iar pentru anul urmator sa-mi propun sa nu mai adorm pana la sosirea lui, mai ales ca stiam pe unde vine :))), ca doar il mai vazusem alta data si imi observasem ca "avea camasa ca a lui tata":)))) Daca vedeam fotografia fara sa stiu cand si unde a fost facuta - adica la noi in bucatarie:) - as fi putut depune marturie ca exact asa arata Mosul si in perioada copilariei mele :)) - pe care cred ca l-am si zarit de cateva ori zburand cu saniuta lui usoara prin nameti :))) Primul copilas vizitat de "Mos Craciun", pentru verificarea calitatii programului artistic:) din cadrul caruia am facut cateva inregistrari si pe care le puteti audia in postrea de anul trecut La Multi Ani!:)... Si Sarbatori Fericite Tuturor!:)..., a fost micuta noastra vecina de la parter care tot anul nu schimba nici o vorba cu mine:), dar care in schimb cu Mosul vorbea tot ceea ce pregatise impreuna cu parintii si bunicii , ba chiar si mai mult decat acestia ar fi dorit:)))) Iar odata intr-o vara cand familia ei, din motive de siguranta a hotarat sa puna gratii la geam , eu incercand sa fac o gluma ce micuta prietena a Mosului, gluma care ulterior s-a dovedit a fi foarte nereusita:), si am intebat-o pe unde v-a mai intra Mosul daca pun gratii, ca eu auzisem ca intra pe geam:), la care ea foarte taios mi-a raspuns: "Pe usa!":)))... cred ca e de prisos sa mai adaug ca nu a mai schimbat cu mine nici un cuvant tot restul anului :)))... Si an de an pe 23 decembrie, cand ajungeam acasa de la Bucuresti cu ultimul tren, adica tarziu dupa miezul noptii:), vedeam lumina la geamul ei si pe toti ai casei asteptandu-l cu mare febrilitate pe Mosul care, ca prin minune:)), ajungea numai dupa ce mama mea le telefona sa le spuna asa printe altele ca am ajuns si eu acasa :))))... asta dupa ce "Mosul" trecea pe la alti copii din capitala , sau lua parte la concertul de colinde sustinut iarna de iarna de ne-pamantescul Stefan Hrusca in chiar centru Bucurestiului :) 23 DE COLINDE CU STEFAN HRUSCA ( cele mai frumoase colinde ) - 70 de minute Asculta mai multe audio colinde Colindele noastre romanesti interpretate de marele nostru artist de fiecare data m-au incarcat cu ceea ce trebuie pentru a aduce la randul meu bucurie in casele, gradinitele sau scolile unde Mos Craciun intra:) Astfel am avut bucuria si marea cinste sa ofer daruri printre altii chiar si fostilor mei profesori de arta actorului, unor actori de la teatrele din Bucuresti, prezentatorilor de televiziune care mi-au facut surpriza sa ma solicite si anul urmator, atunci cand dupa vizita Mosului de multe ori am simtit ca de fapt cel daruit si imbogatit cu adevarat eram eu:). Si cum sa nu fie o desfatare sufletesca si cum sa nu simti ca iti iei zborul, atunci cand dupa ce cu cateva zile in urma ai bucurat sute de copii si parinti la gradinite,... ... scoli si alte institutii, sa pleci pe 24 seara de la o casa la alta unde ai simtit ca le-ai picurat un strop de bucurie gazdelor din ceeea ce Dumnezeu ti-a daruit spre a fi inmultit, si prin linistea orasului in care se poate auzi doar scartaitul pasilor pe zapada,... ... colindele de pe la caselele oamenilor si vuietul aerului rece brazdat de toiagul Mosului de pe umar care sustine geanta cu intreaga costumatie :)), sa-ti sune in minte cuvintele unei mame care la sfarsitul vizitei lui Mos Craciun, a spus asa ca pentru sine, dar intamplator sa-i auzi vorbele: "Gata, maine ma duc cu asta micu' sa-l impartasesc"!!?? ... Si ca dar al lui Dumnezeu pentru toti cei care inca mai cred ca Mos Craciun exista:) - dar nu ca personaj mitologic scandinav, ci asa cum am auzit odata la radio ca unii Parinti au indraznit si au spus ca poate fi recunoscut in Persoana Lui Dumnezeu Tatal, Cel Care a dat lumii Cel mai mare Dar, pe Fiul Sau, Domnul nostru Iisus Hristos - aflandu-ma la o petrecere privata, sau cum s-o numesc?:), a mai multor persoane ce sarbatoareau seara Craciunului, intre care se afla si prezentatorul de televiziune Andrei Zaharescu impreuna cu familia si carora le dadusem daruri cu cateva zile inainte chiar in emisiunea Gabrielei Vranceanu Firea "Stirea Zilei", si stiind ca se va difuza in seara de 24 decembrie:), i-am invitat pe toti sa vada "minunea" lui Mos Craciun care chiar daca e acolo cu ei cu toti in acelasi timp e si la televizor :))) Cred ca eu ar trebui sa-i multumesc lui Mos Craciun (Tatalui Ceresc) pentru darurile primite !:)... Si sa va multumesc dumneavoastra pentru ca ati avut rabdare si m-ati "ascultat"!:)
Sarbatori Fericite si La Multi Ani tuturor!:) Doamne ajuta!:)

Pentru dumneavoastra Florin Nan florinnan@yahoo.com 0721810719